Au fost descoperite cele mai vechi picturi rupestre, iar acestea nu au fost realizate de oameni

La Cueva de los Aviones, o peşteră din nord-estul Spaniei, cercetătorii au găsit scoici perforate şi pigmenţi care au cel puţin 115.000 de ani, scrie National Geographic.

„Sunt cu 20-40.000 de animai vechi ca orice lucru similar cunoscut pe continentul african. Şi au fost realizate de Omul de Neanderthal”, a precizat João Zilhão, co-autorul studiului.

• Ce origine preistorică are cafeaua, una dintre cele mai consumate băuturi din lume?
• Criza climatică crește frecvența valurilor oceanice mortale, indică un studiu

Astfel, în ciuda concepţiei populare despre neanderthali, aceştia erau egalii în inteligenţă ai lui Homo Sapiens. „Neanderthalii par să aibă o competenţă culturală care apare şi la oamenii moderni”, a afirmat John Hawks, paleoantropolog la Universitatea Wisconsin-Madison, care nu a fost implicat în studiu.

De la descoperirea lor acum mai bine de un secol şi jumătate, Homo neanderthalensis au fost văzuţi mai mult ca brute, aşa cum de altfel, a intrat şi în cultura omului modern. Un savant chiar a propus la descoperirea lor ca specia de hominizi să se numească Homo stupidus. Totuşi, din a doua jumătate a secolului al XX-lea, concepţiile, cel puţin în mediul academic, au început să se schimbe, odată cu noile descoperiri. Omul de Neanderthal îşi îngropa morţii, realiza unelte din piatră şi folosea plante medicinale.

Ultima descoperire este una dintre cele mai concludente, care arată că stereotipul brutei nu poate rămâne în picioare. Probabil, aceasta este chiar cea mai clară dovadă în acest sens, întrucât realizarea artei simbolice necesită o capacitate cognitivă însemnată, găsită până acum numai la Homo sapiens. Mai mult decât atât, picturile rupestre nu au apărut decât foarte târziu în istoria speciei noastre, acum 40-50.000 de ani, în populaţiile din Europa.

Cercetătorii spanioli, alături de Dirk Hoffmann, un cercetător la Institutul de Antropologie Evolutivă Max Planck, specializat în datarea mineralelor, au reuşit să dateze picturile cu ajutorul procesului de descompunere a uraniului în thoriu – proces care este constant şi previzibil. Măsurarea cantităţii relative a celor două elemente din mineralele de la câţiva milimetri de pictură. Nu a fost nevoie de un eşantion mai mare decât un bob de orez.

Astfel, savanţii au găsit că unele minerale de la suprafaţă au o vechime de 64.800 de ani, făcând ca pictura să aibă cel puţin vârsta aceasta.

Totuşi, există cercetători care sunt sceptici. Definirea artei preistorice este o sarcină foarte dificilă, iar cântărirea nivelului de sofisticare este chiar şi mai grea, conform afirmaţiilor lui Margaret Conkey de la Universitatea California – Berkeley, o autoritate în domeniul artei preistorice. „Doar o dată este echivalenta prezenţei Omului de Neanderthal? Nu am o problemă că neanderthalii ar fi fost capabili să folosească materiale precum cărbunele să creeze imagini, dar aceasta este o provocare arheologică clasică: confirmarea cu ajutorul mai multor linii de dovezi convergente”, adaugă cercetătoarea.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Cum s-au cunoscut Homo Sapiens şi Omul de Neanderthal. Descoperire de excepţie făcută într-o peşteră din Munţii Altai – FOTO+VIDEO

O nouă descoperire rescrie istoria Omului de Neanderthal. Modul de viaţă era mai evoluat decât se credea

Picturi rupestre vechi de peste 40.000 de ani au fost descoperit în Indonezia

Cele mai vechi picturi rupestre din centrul şi estul Europei au fost descoperite în România