După un studiu realizat pe 60 de ani au fost descoperite genele care transformă animalele sălbatice în animale domestice

Cercetarea publicată recent a fost demarată în 1959, când cercetătorul rus Dmitri Belyaev a decis să lanseze un proiect ambiţios prin care dorea să afle cum au devenit câinii descendenţii lupilor. Conform PopScience, Belyaev suspecta că atitudinea patrupeldelor a fost moştenită genetic. Aşadar a început să împerecheze vulpile pentru a observa dacă poate imita tranziţia de la lup la câine. 

El a împerecheat vulpile argintii şi apoi a continuat să împerecheze cei mai docili pui ce nu atacau omul. În cele din urmă, vulpile au început să aibă nevoie de afecţiunea umană şi să prezinte trăsături ale câinilor domesticiţi, precum urechile care atârnă. 

• Oamenii au lăsat o „amprentă înghețată” de microbi pe Muntele Everest
• Pădurile montane dispar într-un ritm accelerat, avertizează un studiu

În 2010, un alt cercetător, Guojie Zhang, profesor la Universitatea din Copenhaga, a secvenţiat, împreună cu echipa sa, genomul de la 10 vulpi agresive, 10 vulpi domesticite şi 10 vulpi normale. Ei au identificat 103 regiuni genetice ce variau între cele trei populaţii. Majoritatea dintre aceste gene, spune ea, sunt asociate comportamentului sau funcţiilor imunităţii. Însă una dintre gene a atras atenţia cercetătorilor, în mod special, SorCS1. „Aceasta este gena considerată un semn al selecţiei artificiale, deoarece este diferită de la o populaţie la alta”, a declarat Zhang. 

Cercetătorii şi-au testat teoria prin măsurarea modului în care 1.600 de vulpi au reacţionat în interacţiunile cu oamenii şi apoi au comparat comportamentul cu versiunea SorCS1 pe care fiecare vulpe o deţinea. Specialiştii au descoperit că vulpile domesticite avea o cu totul altă versiune a genei. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: