Explicaţia ştiinţifică în cazul ”naşterii imaculate”. Cum se realizează reproducerea fără contactul cu un partener

Recent, o ştire a făcut înconjurul internetului, aceasta a fost legată de un eveniment neobişnuit care a avut loc la New England Aquarium din Boston, SUA. Personalul de la această instituţie a dezvăluit publicului că Anna, una dintre femelele de anacondă, a dat naştere unor pui prin parteneogeneză, notează Futurism.

Parteneogeneza e un proces foarte rar în lumea animală, cazul Annei fiind cel de al doilea caz în care acest fenomen a avut loc cu succes. Acest fenomen se produce atunci când un ovulul începe să se dividă, într-o manieră asemănătoare fertilizării. Astfel, descendenţii rezultaţi au un singur părinte.

• Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
• Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?

Conform angajaţilor care au făcut anunţul, Anna a adus astfel pe lume trei pui vii, la care se adaugă alţii care s-au născut morţi.

În cazul parteneogenezei, ADN-ul descendenţilor provine doar de la un singur părinte, nu de la doi precum în cazul reproducerii sexuale, din această cauză singura sursă pentru variaţii genetice este reprezentată de către eventualele mutaţii genetice. Conform biologilor de la New England Aquarium, puii care au supravieţuit împărtăşesc acelaşi cod genetic cu mama lor.

Apariţia parteneogenezei la anaconde este o raritate, aşa cum arată şi singurele două cazuri în care aceasta a avut loc cu succes. Studiile sugerează că acest fenoment este mai degrabă întâlnit la insecte şi plante, reprezentând o ultimă soluţie pentru a produce descendenţi. 

Citeşte şi:

Gândacii de bucătărie – marii supravieţuitori: 5 motive pentru care aceste fiinţe ar rezista pe planetă mai mult decât specia umană