Maimuţele de pe o plantaţie din Malaezia, surprinse în timp ce mâncau şobolani

O echipă formată din cercetători din Malaezia şi Germania a realizat observaţii asupra a două populaţii de macaci cu coadă de porc (Macaca nemestrina), care trăiesc pe plantaţiile de ulei de palmier, şi au descoperit că aceste maimuţe pot consuma, pe lângă dieta lor obişnuită, şi şobolani, notează Science Alert.

În mod obişnuit, primatele se hrănesc cu fructele din copaci, ceea ce le transformă într-un dăunător destul de important al acestor tipuri de plantaţii, dar, conform oamenilor de ştiinţă, faptul că în meniul acestora se află şi şobolanii ar putea să îmbunătăţească raporturile cu fermierii. În cazul acestor plantaţii, şobolanii se dovedesc a fi cel mai periculos dăunător. 

• Elefanții folosesc numeroase gesturi pentru a comunica. Ce încearcă să „spună”?
• Festivalul cireșelor din Michigan se confruntă cu o criză agricolă: Fermierii se luptă cu schimbările climatice…

„Am fost uimit când am observat prima dată că macacii se hrănesc cu şobolani de pe plantaţii”, a declarat Nadine Ruppert, expertă în ecologie a Universităţii Sains din Malaezia. „Nu mă aşteptam ca aceştia să vâneze aceste rozătoare relativ mari sau că ar mânca chiar atât de multă carne. În general, sunt considerate primate frugivore, care se hrănesc doar ocazional cu păsări mici sau şopârle”, a mai explicat aceasta.

În cadrul cadrul acestor observaţii, cercetătorii au vrut să afle dacă primatele reprezintă cu adevărat un pericol pentru plantaţiile de ulei de palmier. Ei au aflat că maimuţele consumau anual 12 tone de fructe, însumând doar 0,5% din producţia totală. Conform cercetătorilor, primatele se dovedesc a fi un mecanism de control al populaţiei de şobolani, aceştia putând să distrugă până la 10% din producţia totală de pe plantaţii.

„Descoperind cavităţi din trunchiurile de palmier de ulei, unde şobolanii îşi caută adăpost în timpul zilei, un grup de macaci cu coadă de porc poate prinde mai mult de 3.000 de şobolani pe an”, a explicat Anna Holzner, membră a Departamentului de Antropologie din cadrul Universităţii Leipzig.

„Ne aşteptăm ca rezultatele noastre să încurajeze proprietarii de plantaţii publice şi private să ia în considerare protecţia acestor primate şi a habitatului lor natural de pădure în şi în jurul plantaţiilor de palmieri de ulei existente şi nou înfiinţate”, a declarat Anja Widdig, de la Universitatea Leipzig. 

Studiul a fost publicat în Current Biology.

Citeşte şi: