Scheletul ciudat al unei ”fiare nebune” elucidează o parte importantă a evoluţiei mamiferelor

Cercetătorii afirmă că fosila foarte bine conservată aparţinea unui mamifer care se hrănea cu plante, pe care l-au numit ştiinţific Adalatherium hui, şi care a trăit în urmă cu 66 de milioane de ani în perioada Cretacicului, fiind asemănător superficial cu un bursuc cu trunchiul lung şi coada îndesată.

Oamenii de ştiinţă au destul de puţine informaţii despre mamiferele care au trăit în emisfera sudică în timpul Erei Mezozoice, epoca dinozaurilor, spre deosebire de emisfera nordică, unde au fost detectate mai multe fosile.

• ADN-ul de lup se ascunde în majoritatea câinilor, au descoperit oamenii de știință
• O ciupercă de la Cernobîl pare să fi dezvoltat o abilitate incredibilă

De departe Adalatherium este cel mai complet schelet al unui mamifer mezozoic din Gondwana, supercontinentul sudic al Pământului care cuprindea Africa, America de Sud, India, Australia şi Antarctica. De asemenea, este cea mai completă fosilă care reprezintă un grup enigmatic de mamifere numite gondwanarieni care au prosperat zeci de milioane de ani până la dispariţia în urmă cu aproximativ 45 de milioane de ani, fără a lăsa urmaşi.

Creatura a fost botezată „fiara nebună” dintr-un motiv întemeiat, precizează Reuters.

„Caracteristicile sale bizare unice au sfidat explicaţia în ceea ce priveşte relaţiile cu alte mamifere. În acest sens, a fost o fiinţă nebună”, a afirmat paleontologul David Krause, din cadrul Muzeului de Natură şi Ştiinţă din Denver şi autorul principal al studiului publicat în revista Nature.

Scheletul mamiferului Adalatherium hui / Credit foto: Marylou Stewart

„Bănuim că unele dintre aceste bizarerii s-ar putea datora evoluţiei izolate pe o insulă”, a adăugat paleontologul Simone Hoffmann, din cadrul Institutului de Tehnologie din New York şi coautorul studiului.

Viaţa pe insule se dezvoltă în mod diferit faţă de cea de pe continent, în mod izolat, cu resurse alimentare deosebite, concurenţi şi prădători. La vremea respectivă, Madagascar se lăuda cu alte ciudăţenii, printre care o broască uriaşă de 40 de cm, numită Beelzebufo, care ar fi putut mânca pui de dinozauri, precum şi un crocodil cu nasul cârn care mânca plante, numit Simosuchus.

Adalatherium, un gigant la vremea lui

Mamiferele au apărut pentru prima dată în perioada Triassic, acum mai bine de 200 de milioane de ani, şi au  rămas animale secundare până când un asteroid a lovit Pământul în urmă cu 66 de milioane de ani, exterminând  dinozaurii şi deschizând calea dominaţiei mamiferelor.

Fosila studiată reprezenta un individ care nu crescuse deplin, de aproximativ 52 ​​cm lungime şi 3,1 kg.  Majoritatea mamiferelor mezozoice erau de dimensiunea şoarecilor, de aproximativ 100 de ori mai mici decât Adalatherium.

„Adalatherium a fost un gigant la vremea lui”, a afirmat paleontologul David Krause.

Adalatherium s-ar fi mişcat diferit faţă de mamiferele de astăzi, cu picioarele din spate într-o postură mai întinsă, extinzându-se departe de corp, precum reptilele – în timp ce picioarele din faţă erau aşezate sub trunchi, similar cu majoritatea celorlalte mamifere. Când Adalatherium se deplasa, coloana vertebrală se îndoia într-o parte într-un mod asemănător reptilelor.

Corpul său era alungit cu mai multe vertebre posterioare decât oricare alt mamifer mezozoic. Muşchii puternici ai spatelui, ai membrelor posterioare şi ghearele lungi de la picioarele din spate indicau că Adalatherium avea capacitatea de a săpa.

Mai  mult, este posibil ca dinţii din faţă, ca de rozătoare, să-l fi ajutat să muşte din rădăcini sau alte materiale vegetale, în timp ce molarii săi erau diferiţi faţă de cei ai oricărui alt mamifer. În craniu avea mai multe găuri faciale decât oricare alt mamifer, servind ca pasaje pentru nervii şi vasele de sânge care alimentau botul acoperit de păr.

Madagascar era un loc periculos, iar Adalatherium ar fi putut să fie vânat de dinozaurii carnivori, crocodilii mari sau un şarpe constrictor uriaş.

„Să ne dăm seama cum Adalatherium ar fi mâncat sau s-ar fi mişcat, fără niciun un analog modern, este una dintre cele mai intrigante părţi ale acestui proiect”, a precizat paleontologul Simone Hoffmann.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Animalele au venit cu pluta in Madagascar

Insula Madagascar – fortareata piratilor

În umbra dinozaurilor: animalele care au împărţit cu ei Pământul

Secretul mamiferului cu dinţii roşii, care a trăit în Transilvania