Un mic grup de insule din Alaska ar putea fi, de fapt, un supervulcan

Oamenii de știință sugerează că un mic grup de insule vulcanice din lanțul Aleutine din Alaska ar putea face parte dintr-un singur vulcan uriaș nedescoperit.

Dacă suspiciunile oamenilor de știință sunt corecte, noua caldeiră ar aparține de aceeași categorie de vulcani precum caldeira din Parcul Național Yellowstone și alți vulcani care au avut super-erupții ce au cauzat consecințe globale severe.

• „Apogeul extincției” este aproape: Pământul va pierde 3.000 de ghețari pe an
• Albinele primesc o șansă în plus: un nou supliment creat pentru a stopa declinul coloniilor

Insulele celor Patru Munți din centrul lanțului muntos Aleutian este un grup restrâns de șase stratovulcani numiți Carlisle, Cleveland, Herbert, Kagamil, Tana și Uliaga. Stratovulcanii sunt ceea ce majoritatea oamenilor își imaginează atunci când se gândesc la un vulcan, un munte abrupt și conic cu un rând de nori și cenușă deasupra vârfului. Aceștia pot avea erupții puternice, precum cea a vulcanului St. Helens în 1980, însă acestea sunt micșorate de erupțiile mult mai puțin frecvente de formare a caldeirelor.

Insulele ar putea aparține unui singur vulcan

Cercetătorii de la mai multe intistuții au studiat Mount Cleveland, cel mai activ vulcan din grup, încercând să înțeleagă natura Insulelor celor Patru Munți. Oamenii de știință au strâns mai multe dovezi care arată că insulele ar putea aparține unei singure caldeire interconectate.

Spre deosebire de stratovulcani, care au tendința să aibă rezervoare mici sau moderate de magmă, o calderiă este creată prin accesarea unui rezervor uriaș din scoarța Pământului. Atunci când presiunea rezervorului depășește forța scoarței, cantități gigantice de lavă și cenușă sunt aruncate în timpul episodului de erupție.

Erupțiile care formează caldeire sunt cele mai explozive erupții vulcanice de pe Terra și deseori au avut efecte la nivel global. Cenușa și gazele eliberate în atmosferă pot afecta clima planetei și pot declanșa schimbări catastrofice. Spre exemplu, vulcanul Okmok a erupt în anul 43 î.Hr. și a perturbat Republica Romană. Caldeira care s-ar afla sunt Insulele celor Patru Munți ar fi și mai mare decât Okmok, scrie Heritage Daily.

Ipoteza caldeirei ar putea explica activitatea explozivă de la Mount Cleveland

„Am căutat date peste tot. Însă tot ce am analizat indică existența unei caldeire în această regiune”, a spus Diana Roman, unul dintre autorii studiului și cercetător la Carnegie Institution for Science in Washington, D.C. „Speranța noastră este să ne întoarcem la Insulele celor Patru Munți și să analizăm mai îndeaproape fundul marin, să studiem rocile vulcanice, să colectăm mai multe date seismice și să extragem mostre din mai multe zone geotermale”, a adăugat Roman.

Ipoteza caldeirei ar putea explica activitatea explozivă frecventă de la Mount Cleveland, a mai spus Roman. Mount Cleveland este cel mai activ vulcan din America de Nord din ultimii 20 de ani, eliberând nori de cenușă până la 9.000 de metri deasupra nivelului mării.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Noi victime ale erupției vulcanului Vezuviu, descoperite în cenușa vulcanică

Cercetătorii au descoperit un nou mineral într-un vulcan din Peninsula Kamceatka

Erupția uriașă a vulcanului Stromboli a trimis cenușă în aer, la peste o sută de metri

Cel mai activ vulcan al Islandei pare că se pregătește de o nouă erupție