Home » Natura » Rezistența la antibiotice, descoperită la urșii bruni din pădurile izolate ale Suediei

Rezistența la antibiotice, descoperită la urșii bruni din pădurile izolate ale Suediei

Ioana Matei 09.13.2021
Rezistența la antibiotice, descoperită la urșii bruni din pădurile izolate ale Suediei
Sursa foto: Shutterstock

O nouă descoperire despre urșii bruni din pădurile izolate ale Suediei reprezintă o dovadă tristă a imensității distrugerii cauzate de omenire pe planetă, dar și un exemplu pozitiv al modului în care situația poate fi remediată prin acțiuni simple.

Problema tot mai gravă a rezistenței la antibiotice după ce producția la scară industrială a produselor antimicrobiene a început în anii 1940 poate fi identificată în dinții urșilor bruni din Suedia (Ursus arctos). Începând cu anii 1950, animalele au prezentat o creștere a rezistenței la antibiotice.

Cu toate acestea, după anii 1990, atunci când Suedia a introdus legi pentru controlarea utilizării de antibiotice, rezistența urșilor la antibiotice s-a diminuat. Asta sugerează că reglementarea este un instrument puternic pentru gestionarea pagubelor ecologice antropogenice.

Rezistența la antibiotice, o problemă gravă de zeci de ani

Rezistența la antibiotice reprezintă o problemă gravă de zeci de ani. Medicamentele antimicrobiene folosesc mecanismele de apărare ale fungilor precum Penicillium. În natura, aceste fungi produc molecule antibiotice pentru a se apăra de competitorii bacterieni, iar noi am reușit să folosim aceste molecule în beneficiul nostru.

În natură, totuși, bacteriile evoluează ca reacție la mecanismele de apărare ale fungilor (iar apoi fungi dezvoltă noi mecanisme de apărare). Asta se întâmplă și în cazul medicamentelor antibiotic. Bacteriile au devenit tot mai rezistente la antibioticele dezvoltate de omenire, fapt ce reprezintă o problemă majoră pentru noi. Potrivit unui unui raport din 2019 al Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), peste 35.000 de oameni mor în SUA în fiecare an din cauza infecțiilor cu bacterii rezistente la antibiotice.

Sursa foto: Shutterstock

Nu este clar cât de mult au penetrat antibioticele mediul înconjurător. Știm că antibioticele și bacteriile rezistente la antibiotice pot ajunge în mediul înconjurător prin apele reziduale, iar studiile au analizat impactul asupra vieții acvatice, însă înțelegerea impactului general a fost dificilă de-a lungul timpului.

Niveluri tot mai crescute ale bacteriilor începând cu anii 1950

O echipă de cercetători coordonată de la microbiologul Jaelle Brealey de la Universitatea Norvegiană de Știință și Tehnologie a rezolvat această problemă prin analizarea craniilor urșilor bruni din muzee. Oamenii de știință au reușit să obțină mostre de tartru de la 82 de dinți de urși bruni, datați între 1842 și 2016.

Tartrul conține mostre ale comunităților bacteriene care trăiesc în gură. Echipa a secvențiat aceste genomuri bacteriene, astfel căutând genele specifice rezistenței la antibiotice, potrivit Science Alert.

Astfel, cercetătorii au descoperit niveluri tot mai crescute ale bacteriilor la urși începând cu anii 1950. Creșterea a fost urmată de un declin după ce guvernul suedez a interzis utilizarea antibioticelor în agricultură în anii 1980, iar apoi a implementat un program pentru a combate rezistența la antibiotice în 1995.

„Acțiunile umane pot afecta în mod direct diverse comunități microbiene”

„Abundența bacteriană este strâns legată de utilizarea umană de antibiotice în Suedia, accentuându-se în secolul XX și apoi diminuându-se în ultimii 20 de ani”, a precizat Brealey.

„Am găsit, de asemenea, o diversitate mai mare în genele rezistenței la antibiotice în trecutul recent, cel mai probabil un rezultat al diferitelor tipuri de antibiotice folosite de oameni”, a adăugat Brealey.

„Studiul nostru sugerează că acțiunile umane, atât cele negative cât și cele pozitive, pot afecta în mod direct diverse comunități microbiene, inclusiv cele asociate cu animalele sălbatice. Studiul nostru prezintă dovezi că politicile la scară largă care limitează utilizarea de antimicrobiene de către oameni ar putea fi eficiente în diminuarea răspândirii rezistenței la antibiotice prin căi mediate ecologic”, au scris cercetătorii.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Singurii urși panda roșii din România au devenit părinți

Urșii hibrizi „pizzly”, tot mai răspândiți în Arctica din cauza schimbărilor climatice

WWF avertizează: Vânătoarea urșilor în România trebuie justificată cu date credibile

Declinul gheții din Arctica forțează urșii polari să folosească de 4 ori mai multă energie pentru a supraviețui

Cele mai noi articole
Podul istoric al României, testat cu preţul vieţii de creatorul lui
Podul istoric al României, testat cu preţul vieţii de creatorul lui
Crucea de pe Caraiman, reabilitată cu bani de la UE și Ministerul Apărării Naționale
Crucea de pe Caraiman, reabilitată cu bani de la UE și Ministerul Apărării Naționale
Cărbunele nu mai are un viitor. Construcţia de noi centrale electrice pe cărbune a scăzut masiv
Cărbunele nu mai are un viitor. Construcţia de noi centrale electrice pe cărbune a scăzut masiv
Mozambic, o națiune care și-a obținut independența abia în 1975
Mozambic, o națiune care și-a obținut independența abia în 1975
Cele șapte trăsături de personalitate ale pisicilor
Cele șapte trăsături de personalitate ale pisicilor
Artefacte vechi de 6.000 de ani, descoperite în stomacul unui aligator din Mississippi
Artefacte vechi de 6.000 de ani, descoperite în stomacul unui aligator din Mississippi
O pasăre superbă dintr-o grădină zoo a învățat să imite la perfecție țipetele unui bebeluș
O pasăre superbă dintr-o grădină zoo a învățat să imite la perfecție țipetele unui bebeluș
Exercițiile fizice intense ar putea declanșa scleroza laterală amiotrofică. „Este cu adevărat remarcabil”
Exercițiile fizice intense ar putea declanșa scleroza laterală amiotrofică. „Este cu adevărat remarcabil”
Alfabetul grecesc, strămoșul tuturor alfabetelor europene moderne
Alfabetul grecesc, strămoșul tuturor alfabetelor europene moderne
Uniunea Europeană va investi în blockchain şi infrastructura de prelucrare a datelor
Uniunea Europeană va investi în blockchain şi infrastructura de prelucrare a datelor
Vila-fantomă care se scufundă pe o plajă din El Salvador. Cum a ajuns aici
Vila-fantomă care se scufundă pe o plajă din El Salvador. Cum a ajuns aici
Prințul Andrew, Duce de York, fiul controversat al Reginei Elizabeth a II-a
Prințul Andrew, Duce de York, fiul controversat al Reginei Elizabeth a II-a
Conducătorii Maya au fost instalați în Sala Mare a Muzeului Metropolitan din New York
Conducătorii Maya au fost instalați în Sala Mare a Muzeului Metropolitan din New York
Cea mai mare aeronavă din lume stârnește amuzament. Din unghiul potrivit, seamănă cu un „posterior” gigantic
Cea mai mare aeronavă din lume stârnește amuzament. Din unghiul potrivit, seamănă cu un „posterior” gigantic
Italianul care trăieşte ca un hobbit, lăudat de actorii din „Stăpânul Inelelor”
Italianul care trăieşte ca un hobbit, lăudat de actorii din „Stăpânul Inelelor”
Omul care a revoluţionat matematica. Cum a reuşit Leonhard Euler să schimbe ştiinţele exacte
Omul care a revoluţionat matematica. Cum a reuşit Leonhard Euler să schimbe ştiinţele exacte
Peste 200 de milioane de oameni vor fi forţați să migreze din cauza crizei climatice
Peste 200 de milioane de oameni vor fi forţați să migreze din cauza crizei climatice
Faimoasele Scări Haiku din Hawaii ar putea fi desființate la cererea localnicilor
Faimoasele Scări Haiku din Hawaii ar putea fi desființate la cererea localnicilor