Home » Natură » O rață care înjura precum oamenii, primul caz de acest fel înregistrat la păsări de apă

O rață care înjura precum oamenii, primul caz de acest fel înregistrat la păsări de apă

O rață care înjura precum oamenii, primul caz de acest fel înregistrat la păsări de apă
Credit foto: Shutterstock
Publicat: 08.09.2021

Oamenii de știință au raportat un caz ciudat despre o rață de mosc australiană care înjura, spunând „prostul naibii”. Cel mai probabil, pasărea a preluat propoziția de tânără, de la un fost îngrijitor.

Publicată într-un număr special al revistei Philosophical Transactions of the Royal Society of London B, cercetarea demonstrează capacitatea de învățare vocală avansată în rândul speciilor endemice de rață moscă din Australia, la un nivel comparabil cu cel al păsărilor cântătoare și al papagalilor.

Potrivit oamenilor de știință, printre care și Carel ten Cate de la Universitatea Leiden din Olanda, apariția acestei trăsături, în mod independent, la rațele moscate poate oferi oportunități pentru analiza comparativă a mecanismului și funcției învățării vocale la diferitele specii de păsări, oferind mai multe detalii despre evoluția acestei capacități printre oameni.

„Dobândirea vocalizărilor, învățându-le de la alte persoane, este cunoscută doar la un număr limitat de grupuri de animale. Acum avem dovezi ale învățării vocale la un membru al filogeniei aviare: rața de mosc australiană”, au scris oamenii de știință în studiul citat de Independent.

Cum înjura rața

Rața analizată a ieșit dintr-un „ou proaspăt” și a fost crescută în captivitate, începând din 1983, la Rezervația Naturală Tidbinbilla, la sud-vest de Canberra, capitala Australiei.

Denumită Ripper („spintecătorul”), rața de mosc învățase să imite sunetul unei uși care se trântește, precum și să vocalizeze o propoziție precum „Prostu’ naibii”.

Înregistrările cu pasărea au fost făcute pe casetă, în 19 și 26 iulie 1987, când Ripper avea aproximativ patru ani.

În aceste înregistrări, realizate de omul de știință australian Peter J. Fullager, în prezent retras din activitate, rața a putut fi auzită vocalizând de zeci de ori în câteva minute, la intervale de patru până la cinci secunde.

rata de mosc australiana
Credit foto: Shutterstock

Deși oamenii de știință nu pot stabili cu exactitate de unde a învățat rața să înjure, ei speculează că „de vină” ar fi putut fi îngrijitorul ei.

„Din păcate, toate documentele de la Tidbinbilla s-au pierdut în incendiul care a cuprins rezervația în ianuarie 2003, ceea ce a făcut dificilă stabilirea tuturor detaliilor exacte”, au menționat autorii studiul.

Din fericire, Carel ten Cate a dat peste o referință obscură la o rață vorbitoare într-o carte despre vocalizele păsărilor. Ulterior a și făcut rost de înregistrările cu Ripper, realizate de Peter J. Fullager în urmă cu câteva decenii.

O altă rață imita tusea îngrijitorului

Oamenii de știință au raportat și cazul unei alte rațe moscate, care avea vârsta de doi ani și creștea în captivitate la Slimbridge Wildfowl Trust (Marea Britanie), care a fost observată imitând tusea îngrijitorului ei.

Deoarece nu există înregistrări cu acest ultim caz, oamenii de știință afirmă că observațiile nu pot fi confirmate independent.

„Aceste sunete au fost descrise înainte, dar nu au fost niciodată analizate și au trecut, mult timp, neobservate de cercetătorii în limbaj”, au precizat autorii studiului.

Oamenii de știință afirmă că regiunea din creierul păsărilor cunoscută sub numele de telencefal, implicată în învățarea vocală la păsările cântătoare și papagali, este mult mai mare la păsările de apă comparativ cu alte grupuri aviare.

Ei speculează că trăsătura de învățare și redare a sunetelor ar fi putut evolua la un moment dat la strămoșul comun al acestor păsări și, ulterior, s-a pierdut în unele linii genealogice.

Vă recomandăm să citiți și:

Cele mai urate pasari de catre americani

De ce ouăle păsărilor sunt colorate?

Ce păţesc păsările care zboară deasupra cele mai mari centrale solare din lume. Autorităţile sunt îngrijorate

Animale nou apărute în România

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021, iar în prezent este colaborator al site-ului. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor la clasa întâi
De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor la clasa întâi
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record