Resturile alimentare ar putea fi transformate în energie regenerabilă

Dacă resturile alimentare ar fi o țară, acestea ar fi al treilea cel mai mare producător de gaze cu efect de seră din lume, după SUA și China. Ce putem face în privința asta?

Risipirea alimentelor este o problemă globală în creștere. Numai australienii aruncă 7,6 milioane de tone de alimente în fiecare an. Este suficient pentru a umple 13.000 de piscine olimpice.

• ADN-ul de lup se ascunde în majoritatea câinilor, au descoperit oamenii de știință
• O ciupercă de la Cernobîl pare să fi dezvoltat o abilitate incredibilă

Deșeurile trimise la groapa de gunoi eliberează biogaze, inclusiv metan. Metanul este un gaz cu efect de seră care este de 28 până la de 100 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon, notează Tech Xplore.

Pentru a pune lucrurile în perspectivă, Națiunile Unite estimează că 8-10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră provin din resturile alimentare. În Australia, asta înseamnă aproximativ 3%.

Acestea sunt vești cu adevărat proaste pentru climă, dar ar trebui să fie așa.

Gătitul cu gaz rezultat din resturile alimentare

Deci ce putem face pentru a combate risipa alimentară? Doctorandul Chris Bühlmann, de la Murdoch University, a publicat un studiu despre valorificarea resturilor alimentare pentru producerea de energie regenerabilă.

El spune că există „o oportunitate extraordinară” pentru un proces biologic numit digestie anaerobă.

„[Acest lucru] descompune deșeurile alimentare în biogaz (un amestec de metan și dioxid de carbon) pentru a genera energie regenerabilă”, spune Bühlmann. Sună bine, dar cum funcționează?

Ideea este simplă: captați metanul din alimentele aflate în descompunere și ardeți-l. La fel ca arderea altor hidrocarburi, reacția chimică eliberează căldură (energie) și dioxid de carbon (CO₂).

Dar CO₂ este rău, nu? Da, dacă punem mai mult în atmosferă decât scoatem. Vestea bună este că CO₂ produs prin arderea metanului este absorbit de următoarea generație de culturi în timpul fotosintezei. Asta înseamnă că nu se adaugă CO₂ suplimentar în atmosferă.

Iar veștile bune nu se opresc aici.

„Există o compensare suplimentară de CO₂ care însoțește digestia anaerobă, deoarece energia pe bază de cărbune este înlocuită cu energie regenerabilă”, spune Chris. Compensarea CO₂ este mai mare decât am putea crede.

Creșterea industriei

Cercetările recente privind sustenabilitatea ecologică a digestiei anaerobe a deșeurilor alimentare menajere au constatat că o tonă de deșeuri alimentare la groapa de gunoi produce 193 kg de echivalenți CO₂. Pe de altă parte, producerea de energie regenerabilă prin digestia anaerobă compensează pentru 39 kg de echivalenți CO₂ per tonă de deșeuri alimentare.

Acest lucru ar scuti Australia de aproape 300 de milioane de kilograme de CO₂ în fiecare an.

Digestia anaerobă nu doar produce biogaz. Acesta creează acid lactic ca produs secundar natural, care a fost centrul cercetării lui Bühlmann.

„Piața globală a acidului lactic… a crescut rapid și s-a estimat recent că va avea o rată de creștere anuală compusă de 8% între 2021 și 2028”, spune cercetătorul.

Acidul lactic este utilizat în produse de curățare, produse farmaceutice, produse alimentare și cosmetice. Producerea acestei substanțe chimice într-un proces neutru în carbon poate face producția de biogaz mai profitabilă.

Războiul împotriva deșeurilor

Într-o lume ideală, nu ar exista resturile alimentare. Surplusul de hrană ar fi folosit pentru a-i hrăni pe cei flămânzi.

Dar această problemă nu va dispărea peste noapte, iar omul de știință spune că digestia anaerobă este o modalitate de a folosi resturile alimentare într-un mod util.

„Majoritatea deșeurilor alimentare sunt în prezent depozitate în depozite de gunoi, acolo unde nu numai că contribuie la schimbările climatice, dar nu au aproape deloc valoare economică”, spune Bühlmann.

„Cu toate acestea, procesele de biorafinare sunt capabile să recicleze aceste deșeuri alimentare pentru a produce substanțe biochimice industriale valoroase, biomateriale moderne și biocombustibili care îi pot înlocui pe cei produși din resurse fosile”, a adăugat el.

Între timp, datorită unor cercetători precum Chris Bühlmann, putem spera într-un viitor în care mâncarea rămasă de aseară ajută la menținerea luminilor aprinse.

Vă recomandăm să citiți și:

Poluarea cu plastic, capcană evolutivă pentru țestoasele marine

Sistemul de curenți din Atlantic nu mai este stabil, iar urmările pot fi grave

Rezervorul natural de carbon al Chinei a fost profund „subestimat” de oamenii de știință. Ce arată un nou studiu

România a suferit cele mai mari pagube în zonele protejate din cauza incendiilor forestiere