Home » Natură » Pierderea unor arbori ar provoca un efect de domino asupra multora dintre ecosisteme

Pierderea unor arbori ar provoca un efect de domino asupra multora dintre ecosisteme

Publicat: 19.02.2023

De la arborii Sequoia până la pinii Wollemi din epoca dinozaurilor sau brazii care aduc atmosfera de Crăciun în locuințe, chiar și cele mai venerate plante ale noastre sunt în mare dificultate. Dar se pare că pierderea unor specii nu va pune în pericol doar pădurile locale, ci va amenința ecosisteme întregi, arată cercetările. 

În 2021, o evaluare globală intitulată State of the World’s Trees (Starea arborilor din lume) a constatat că o treime din toate speciile de arbori se află în prezent la limita existenței.

Cercetarea a fost publicată în Plants, People, Planet.

Această constatare înseamnă aproximativ 17.500 de specii unice de arbori care sunt pe cale de dispariție. Acest număr este mai mult decât dublu față de numărul tuturor tetrapodelor amenințate (mamifere, păsări, amfibieni și reptile), conform Science Alert.

Efectele pierderilor de arbori asupra traiului și alimentelor

Unii arbori sunt atât de rari, încât se cunoaște existența unui singur exemplar rămas dintr-o anumită specie, cum ar fi „palmierul singuratic din Mauritius” (Hyophorbe amaricaulis).

Într-un studiu anterior, realizat în 2022, aceiași cercetători au lansat un „avertisment pentru omenire” cu privire la consecințele acestor pierderi.

Biologul specializat în conservare, Malin Rivers, de la Botanic Gardens Conservation International și colegii săi prezintă numeroasele efecte pe care aceste pierderi le vor avea asupra economiilor, mijloacelor de trai și alimentelor noastre.

Cea mai mare parte a fructelor noastre provine din copaci, la fel ca și multe nuci și medicamente, cu produsele forestiere nelemnoase care reprezintă un comerț 88 de miliarde de dolari.

Jumătate din animalele și plantele de pe Pământ se bazează pe habitatele împădurite

În total, copacii contribuie cu aproximativ 1,3 trilioane de dolari anual la economia globală, însă noi distrugem miliarde de copaci în fiecare an, defrișând suprafețe masive de teren pentru agricultură și dezvoltare.

Copacii sunt propria lor mică lume, unde trăiesc tot felul de forme de viață unicelulare și pluricelulare, inclusiv alte plante, ciuperci, bacterii și animale. Dacă pierzi un copac, moare și această întreagă lume.

În fapt, jumătate din animalele și plantele de pe Pământ se bazează pe habitatele împădurite.

„Pierderea habitatului este frecvent pierderea copacilor, este la baza acesteia atunci când ne uităm la preocupările legate de dispariția animalelor sau a păsărilor”, a declarat Rivers.

Dispariția unei specii poate provoca un efect de domino masiv

Unele specii de arbori oferă interacțiuni unice și nu pot fi înlocuite de alte specii.

Printre acestea se numără arborii distinctivi Dracaena cinnabari, care au rămas din pădurile vechi din Oligocen și care sunt gazdele multor specii care depind în întregime de ei.

Astfel, dispariția unei specii poate provoca un efect de domino masiv asupra tuturor speciilor care interacționează cu ea, chiar dacă acestea sunt deja rare.

Copacii sunt interconectați cu solul, atmosfera și vremea Pământului, curățând aerul, producând oxigen și făcând să plouă. Aceștia stochează trei sferturi din apa dulce accesibilă din lume și mai mult de jumătate din dioxidul de carbon.

Câteva specii de arbori au noroc și pot profita de schimbările rapide de mediu pe care le-am provocat, cum ar fi cele care se strecoară pe teritoriul pe care incendiile l-au curățat. Dar multe altele sunt distruse de aceleași procese.

Vă mai recomandăm și: 

De ce se comportă copacii din Marea Britanie ca și cum ar fi toamnă?

Pădurile, monitorizate pentru prevenirea tăierilor ilegale de arbori. Câte camere au fost montate?

Cum vrea Australia să protejeze peste 100 de plante și animale în pericol de dispariție?

Plantele carnivore în formă de „vas de toaletă” care pot înghiți cu ușurință un șoricel

Claudia Cociug
Claudia Cociug
Claudia Cociug, absolventă a Facultății de Litere, specializarea Jurnalism și Științe ale Comunicării din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a făcut parte din echipa DESCOPERĂ.ro din noiembrie 2022 și până în iunie 2023. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Test de cultură generală. Din ce sunt făcute cochiliile scoicilor?
Test de cultură generală. Din ce sunt făcute cochiliile scoicilor?
Roverul Curiosity a găsit structuri poligonale pe Marte. „Sunt ca un fel de fagure marțian!”
Roverul Curiosity a găsit structuri poligonale pe Marte. „Sunt ca un fel de fagure marțian!”
Europa nu scapă de căldură: ne așteaptă „noi săptămâni mortale”, avertizează specialiștii
Europa nu scapă de căldură: ne așteaptă „noi săptămâni mortale”, avertizează specialiștii
Explozie de cazuri de cataractă. Care ar putea fi cauzele?
Explozie de cazuri de cataractă. Care ar putea fi cauzele?
Cele cinci țări europene care vor avea economii mai puternice în următorii ani
Cele cinci țări europene care vor avea economii mai puternice în următorii ani
În urmă cu 529 ani, navigatorul Vasco da Gama deschidea drumul spre Asia
În urmă cu 529 ani, navigatorul Vasco da Gama deschidea drumul spre Asia
Aproape jumătate dintre profesorii din România se gândesc să plece de la catedră, arată un studiu
Aproape jumătate dintre profesorii din România se gândesc să plece de la catedră, arată un studiu
Noi drepturi pentru cei care călătoresc cu avionul. Ce trebuie să știe pasagerii?
Noi drepturi pentru cei care călătoresc cu avionul. Ce trebuie să știe pasagerii?
Tablouri de zeci de mii de euro furate din Italia, găsite într-un județ din România
Tablouri de zeci de mii de euro furate din Italia, găsite într-un județ din România
Cum va fi vremea în următoarele săptămâni? Meteorologii au actualizat prognoza!
Cum va fi vremea în următoarele săptămâni? Meteorologii au actualizat prognoza!
Oamenii de știință au descoperit circuitul somnului profund care dezvoltă mușchii, arde grăsimile și stimulează creierul
Oamenii de știință au descoperit circuitul somnului profund care dezvoltă mușchii, arde grăsimile și stimulează creierul
„Hobbiții” dispăruți probabil trăiau din ceea ce lăsau în urmă varanii de Komodo. Ce spune acest lucru despre ei?
„Hobbiții” dispăruți probabil trăiau din ceea ce lăsau în urmă varanii de Komodo. Ce spune acest lucru despre ei?
Oamenii de știință ar fi rezolvat, în sfârșit, paradoxul informațional al găurilor negre
Oamenii de știință ar fi rezolvat, în sfârșit, paradoxul informațional al găurilor negre
O nouă teorie încearcă să explice de ce a înghețat Antarctica acum 34 de milioane de ani
O nouă teorie încearcă să explice de ce a înghețat Antarctica acum 34 de milioane de ani
Un nou studiu arată că până și șobolanii sunt capabili de empatie
Un nou studiu arată că până și șobolanii sunt capabili de empatie
Ce au dezvăluit clopotele de bronz din mormântul unui lord chinez?
Ce au dezvăluit clopotele de bronz din mormântul unui lord chinez?
Cel mai rapid păianjen din lume poate fugi mai repede decât merge un om
Cel mai rapid păianjen din lume poate fugi mai repede decât merge un om
Secretul îmbătrânirii sănătoase poate fi ascuns chiar în sângele nostru
Secretul îmbătrânirii sănătoase poate fi ascuns chiar în sângele nostru