Strămoșii cailor de astăzi aveau degete, au confirmat noi cercetări

Strămoșii îndepărtați ai cailor moderni aveau mai multe degete cu copite în loc de o singură copită, caracteristică ce a dispărut în timp, potrivit cercetătorilor.

Animalele precum Hyracotherium din Eocen aveau picioare ca cele ale unui tapir modern: cele din față cu câte 4 degete și câte 3 degete la cele din spate, fiecare deget având propria copită și pernuță.

• Ligrul: întâlnirea rară dintre regele leu și tigru
• „Apogeul extincției” este aproape: Pământul va pierde 3.000 de ghețari pe an

În schimb, caii moderni, măgarii și zebrele au un singur deget la picior, cel de-al treilea deget original rămas pe fiecare picior, închis într-o copită de cheratină cu pereți groși, cu o furcuță triunghiulară pe talpă care acționează drept amortizor.

O echipă internațională de oameni de știință din Marea Britanie, SUA și Țările de Jos a analizat amprentele copitelor și oasele picioarelor de la cai moderni și din înregistrările fosile pentru a descoperi ce s-a întâmplat cu degetele pierdute ale cailor.

Caii moderni și-au pierdut din degete în timpul evoluției

„Porțiunile superioare, rămășițele oaselor, rămân ca atele osoase fuzionate cu cel central rămas, dar unde sunt degetele?”, s-a întrebat Christine Janis, de la Școala de Științe ale Pământului din cadrul Universității din Bristol (Anglia).

„La caii fosilizați de mai târziu existau doar câte trei degete, atât în față, cât și în spate. Degetele suplimentare, cunoscute sub numele de degete laterale, la acești cai erau mai mici și mai scurte decât la un tapir și probabil că nu atingeau solul în orice condiții, dar este posibil să fi oferit sprijin în situații excepționale, cum ar fi la alunecare sau la un impact puternic”, explică Janis.

Descoperirile recente, publicate în Royal Society Open Science, confirmă ideea mai veche că aceste degete au fost într-adevăr pierdute complet în timpul evoluției, și nu au fost reținute cumva în copită, așa cum propunea o altă lucrare publicată în aceeași revistă în 2018.

O teorie anterioară a fost contrazisă

„Deși se pare că rămășițele proximale (porțiunile superioare) ale degetelor laterale au fost păstrate la caii moderni, așa cum se susținea în lucrarea anterioară din 2018, distalele (porțiunile inferioare, sau degetele) pur și simplu s-au pierdut”, declară profesorul Alan Vincelette, de la St. John’s Seminary (SUA).

Lucrarea din 2018 a sugerat că, la caii moderni, aceste degete laterale sunt reținute în copita degetului central, contribuind parțial la furcuță, deși nu există oase în furcuță.

Sugestia s-a bazat parțial pe o interpretare a amprentelor copitei unui cal cu trei degete dispărut, Hipparion (care nu se află pe o descendență directă cu caii din prezent) din Laetoli, Tanzania, din urmă cu 3,7 milioane de ani, același sit în care au fost descoperite celebrele amprente ale picioarelor hominidului Australopithecus.

Aceste amprente de copite se pare că nu aveau o furcuță, iar acest lucru părea să susțină noțiunea că degetele laterale ale cailor precum Hipparion contribuie acum la furcuța cailor moderni.

Deși nu toate amprentele de copite ale cailor moderni cu furcuță înregistrează prezența acesteia, furcuța poate fi văzută fără îndoială în multe amprente de copite despre care se știe că au fost făcute de cai cu trei degete. Aceste observații pun la îndoială ideea că furcuța copitelor moderne de cai s-a format din degetele laterale ale ecvidelor tridactile.

De ce au evoluat caii astfel?

„Deși ideea că ecvidele moderne și-au păstrat toate degetele originale ca rămășițe în interiorul copitei este una nouă și, deci, destul de atrăgătoare, se poate dovedi că este incorectă”, a spus Janis.

„Furcuța de la copita calului a evoluat independent de degetele laterale, fiind o structură unică ce asigură absorbția șocurilor și tracțiunea în timpul locomoției”, a adăugat Vincelette.

Echipa mai arată și că tălpile cailor cu un singur deget au o formă diferită față de degetul principal al picioarelor cailor cu câte trei degete, fiind mai degrabă rotunde decât ovale, diferență care poate fi legată de diferențele de distribuire a greutății și/sau de habitat, notează Phys.org.

Vă recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. Cât cântărește inima unei balene albastre?

Test de cultură generală. În ce țară nu ai voie să deții doar un singur porcușor de Guineea?

Oamenii de știință au descoperit că păianjenii își pierd vederea atunci când mor de foame

Până și albinele au sentimente. Ce se întâmplă în creierul celor mai harnice insecte?