Creșterea temperaturilor slăbește sistemul imunitar al țânțarilor, arată un nou studiu

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Un nou studiu a descoperit că îmbătrânirea țânțarilor se petrece mai rapid în condiții de temperaturi mai ridicate.

Îmbătrânirea țânțarilor, la rândul său, slăbește sistemul imunitar al insectei și îi crește probabilitatea de a fi infectată cu boli. Deoarece temperatura globală crește din cauza schimbărilor climatice, concluziile, revelate de studenta Lindsay Martin și de profesorul Julián Hillyer, ar putea avea consecințe grave asupra populației de țânțari și a transmiterii bolilor.

Studiul a fost publicat în revista PLOS Pathogens.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), bolile cu transmitere vectorială, precum malaria și virusul Zika, cauzează mai mult de 700.000 de decese anual. Acestea reprezintă aproximativ 17% dintre toate bolile infecțioase și sunt transmise de insecte care se hrănesc cu sânge, cum ar fi țânțarii. Impactul grav al bolilor cu transmitere vectorială este cauzat, în parte, de un mecanism de transmitere surprinzător de simplu: o mușcătură de la un țânțar infectat.

Cum influențează temperatura îmbătrânirea țânțarilor?

În general, atunci când oamenii cu un sistem imunitar competent se îmbolnăvesc, organismul declanșează o serie de răspunsuri imunitare (cum ar fi febra) pentru a elimina infecția. Și țânțarii au răspunsuri imunitare pentru a elimina infecțiile, dar sistemul lor imunitar s-a dezvoltat să fie foarte sensibil la mediu. Acest lucru este cauzat de faptul că țânțarii sunt ectoterme, adică temperatura corpului lor fluctuează în funcție de temperatura mediului înconjurător, explică Phys.org.

Potrivit lui Martin, „acest lucru înseamnă că temperatura corpului țânțarului va crește într-un climat în care crește temperatura”.

Țânțarii, asemenea oamenilor, trec și ei prin procesul de senescență, care înseamnă slăbirea fiziologiei odată cu înaintarea în vârstă. „Dacă țânțarii îmbătrânesc, ei suferă o slăbire a sistemului imunitar în timp ce sunt expuși la temperaturi mai ridicate: ne-am dorit să știm: care sunt efectele combinate?”, spune Martin.

O cercetare foarte complexă

Pentru a măsura răspunsul țânțarilor la schimbarea temperaturii, Martin a crescut țânțari de la naștere până la moarte în trei camere separate, la temperaturi și umidități controlate. Apoi, a infectat peste 7.000 de țânțari și a studiat răspunsurile lor imunitare la trei vârste diferite și la temperaturi diferite.

„Dacă faci calculul, ajungi să ai 48 de combinații diferite în trei variabile diferite; analiza este, din punct de vedere computațional, destul de complexă”, spune biologul Julián Hillyer.

Studiul lui Martin și Hillyer s-a concentrat în mod specific pe un răspuns imunitar numit melanizare, prin care țânțarii formează coji dure de melanină în jurul patogenilor pentru a-i înfometa de nutrienți. Melanizarea poate fi observată pe peretele abdominal al țânțarului la microscop. Martin a descoperit că îmbătrânirea țânțarilor se petrecea mai rapid la temperaturi mai ridicate, ceea ce slăbea răspunsul de melanizare.

În viitoarele cercetări, Martin și laboratorul lui Hillyer intenționează să studieze modul în care creșterea temperaturii afectează alte răspunsuri imunitare în afara melanizării. De asemenea, speră să stabilească o legătură între slăbirea sistemului imunitar și supraviețuirea țânțarilor, ceea ce ar putea avea consecințe asupra ratei de transmitere a bolilor.

„Este complex, pentru că dacă țânțarii au un răspuns imunitar mai slab și sunt mai susceptibili să fie infectați, este posibil să și moară din cauza infecției și dacă mor înainte să poată mușca următoarea victimă umană, asta ar putea reduce transmiterea bolii”, spune Martin.

Martin subliniază, de asemenea, implicațiile pe care le-ar putea avea această lucrare pentru alte insecte ectoterme, în afară de țânțari. „Țânțarii sunt ectoterme, dar și majoritatea insectelor sunt; trebuie să investigăm cu adevărat modul în care temperatura crescută va afecta sistemele noastre agricole, polenizatorii și alte insecte care transmit boli”, adaugă ea.

Vă recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. Câți ani pot trăi pisicile?

Șocurile țiparilor electrici ar putea transfera ADN la alte animale

Șoarecii au trecut testul oglinzii, iar asta sugerează că și-ar putea recunoaște propria reflexie

În regiunile mai calde, mamiferele caută păduri și evită oamenii