De ce liliecii nu fac cancer? Iată ce au descoperit cercetătorii!

De ce liliecii nu fac cancer? Un nou studiu dedicat înțelegerii motivului pentru care liliecii longevivi nu dezvoltă cancer a adus descoperiri esențiale despre mecanismele biologice care stau la baza rezistenței la această boală.

Publicată în revista Nature Communications, cercetarea realizată de o echipă de la Universitatea din Rochester (SUA) arată că patru specii comune de lilieci posedă „superputeri” biologice ce le permit să trăiască până la 35 de ani, echivalentul a circa 180 de ani umani, fără a dezvolta cancer.

• Festivalul cireșelor din Michigan se confruntă cu o criză agricolă: Fermierii se luptă cu schimbările climatice…
• Cercetătorii au filmat pisici de mare care gonesc rechinii folosind șocuri electrice

Coordonatorii studiului, dr. Vera Gorbunova și dr. Andrei Seluanov, membri ai Departamentului de Biologie și ai Institutului Wilmot pentru Cancer din cadrul Universității Rochester, au identificat mai multe mecanisme-cheie care explică de ce liliecii nu fac cancer.

Motivele pentru care liliecii nu fac cancer

Genele p53 hiperactive. Liliecii, la fel ca oamenii, au o genă numită p53, un supresor tumoral care oprește dezvoltarea cancerului. La oameni, mutațiile în această genă sunt prezente în aproximativ jumătate dintre cazurile de cancer. Însă specia de liliac Myotis lucifugus, întâlnită în statul New York, are două copii ale genei p53 și o activitate a acesteia mult mai intensă decât la oameni. Nivelurile ridicate ale p53 pot distruge celulele canceroase printr-un proces numit apoptoză (moarte celulară programată). Dacă această activitate ar fi prea intensă, ar putea afecta și celulele sănătoase, însă liliecii au dezvoltat un sistem de reglare fină care menține un echilibru ideal.

Telomeraza activă natural. Enzima telomerază, responsabilă pentru regenerarea telomerilor (capetele cromozomilor), este activă în mod constant la lilieci. Aceasta le permite celulelor lor să se dividă și să se regenereze pe termen lung, ajutând la menținerea țesuturilor în timpul îmbătrânirii sau al rănirilor. Totuși, în cazul în care celulele încep să se dividă necontrolat, activitatea crescută a p53 le poate elimina, prevenind formarea tumorilor.

Sistem imunitar excepțional. Liliecii dispun de un sistem imunitar extrem de eficient, capabil să elimine rapid agenți patogeni periculoși. Acest mecanism are un rol important și în prevenirea cancerului, prin identificarea și distrugerea celulelor anormale. În timp ce sistemul imunitar uman slăbește odată cu vârsta, conducând la inflamații cronice, liliecii reușesc să controleze foarte bine aceste procese, reducând riscul bolilor legate de îmbătrânire, inclusiv cancerul.

Un progres către noi tratamente

Cercetătorii subliniază că, în mod surprinzător, celulele liliecilor nu sunt „imune” la cancer: ele pot deveni canceroase cu doar două „lovituri” genetice (două mutații majore). Cu toate acestea, mecanismele robuste de apărare, activitatea intensă a p53, telomeraza și sistemul imunitar, le oferă o protecție de neegalat.

Descoperirile întăresc ideea că stimularea genei p53 ar putea reprezenta o strategie eficientă împotriva cancerului. De altfel, unele tratamente oncologice existente vizează deja această genă, iar altele se află în faze de testare, scrie Phys.org.

De asemenea, o activare controlată a telomerazei ar putea deschide noi perspective în tratarea cancerului uman, susține dr. Seluanov, deși acest aspect nu a fost investigat în detaliu în studiul actual.

Dr. Vera Gorbunova, profesoară la Universitatea din Rochester și directoare a Centrului de Cercetare a Îmbătrânirii, și dr. Seluanov, profesor în cadrul aceleiași instituții, și-au dedicat carierele studierii mamiferelor longevive, precum șobolanii-cârtiță golași și balenele de Groenlanda, animale care îmbătrânesc lent și rezistă la boli grave.

În plus, cei doi cercetători colaborează cu alte instituții pentru a analiza genetica persoanelor cu longevitate excepțională, în încercarea de a identifica genele și factorii epigenetici care le oferă acest avantaj rar.

Vă recomandăm să citiți și:

Amfipode gigantice și stranii populează până la 59% din fundul mărilor

O „fosilă vie” a fost fotografiată în sălbăticie pentru prima dată

Test de cultură generală. Care este cel mai veninos păianjen din lume?

Comportament neobișnuit: maimuțele capucin răpesc puii maimuțelor urlătoare. Care este motivul?