Limacșii de mare fură părți din corpul altor specii pentru a se „upgrada”

Adaptările ființelor de pe Pământ sunt diverse și, de  multe ori, foarte interesante. Limacșii de mare fură părți din alte viețuitoare și le folosesc în avantajul lor.

Poate că arată ca ceva extraterestru, dar acest ciudat limax de mare are o abilitate remarcabilă: limacșii de mare fură părți din alte organisme și le pot folosi ca pe propriile „arme” secrete.

• Test de cultură generală. Câte insecte poate mânca o broască într-o zi?
• Albinele și păsările colibri beau alcool în fiecare zi

Limaxul Elysia crispata își obține energia mâncând alge. Însă nu o face doar prin digestia clasică, ci intestinul lui separă cloroplastele (organite care realizează fotosinteza) din celulele algelor și le folosește pe spate, asemenea unor panouri solare în miniatură, pentru a capta energie din lumina soarelui.

„Este un organism care poate fura părți din alte organisme, le integrează în propriile celule și le folosește. Mi s-a părut una dintre cele mai nebunești forme de biologie pe care le-am auzit vreodată”, spune Corey Allard, biolog celular la Harvard (SUA).

Limacșii de mare fură părți ale corpului prăzii

Deși abilitatea limaxului de a prelua capacitățile organismelor pe care le înghite este cunoscută de ceva timp, mecanismele precise din spatele acestui fenomen biologic au rămas neclare. O nouă cercetare realizată de biologi de la Harvard a adus mai multă lumină asupra subiectului.

Cercetătorii au descoperit că, în loc să digere cloroplastele algelor, limaxul le direcționează în niște săculeți minusculi din intestine.

Acolo, cloroplastele sunt închise în membrane speciale, denumite de echipă „cleptozomi”, care le mențin vii și funcționale. Ulterior, acestea sunt transportate către structuri aflate pe spatele limaxului, unde pot capta lumina solară, permițându-i acestuia să supraviețuiască perioade mai lungi fără hrană. Analizele chimice au arătat că aceste cloroplaste continuă să producă proteine algale, semn că organitele rămân active, dar conțin și proteine ale limaxului, ceea ce indică faptul că gazda contribuie activ la menținerea lor în viață.

Un fenomen similar s-ar fi petrecut cu mitocondriile

Acești limacși pot avea o varietate de culori, iar cercetătorii de la Harvard au observat că nuanțele pot reflecta starea lor de sănătate. Cei bine hrăniți sunt, de regulă, verzi, în timp ce cei flămânzi pot deveni portocalii.

Se pare că limacșii ajung să digere cloroplastele dacă nu găsesc altă sursă de hrană sau poate există o limită a duratei în care pot susține aceste organite „străine”.

„Rolul real al acestor cloroplaste ar putea fi mult mai complex decât cel al unor simple panouri solare. Ar putea fi rezerve de hrană, camuflaj sau un mod de a deveni neapetisanți pentru prădători. Probabil că sunt toate la un loc”, afirmă Allard.

Înțelegerea acestei simbioze ar putea oferi indicii despre alte cazuri în care organismele dobândesc noi abilități prin absorbția altora. De altfel, se presupune că așa au apărut mitocondriile, micile organite care le furnizează energie celulelor noastre, scrie Science Alert.

Cercetarea a fost publicată în revista Cell.

Vă recomandăm să citiți și:

De ce liliecii nu fac cancer? Iată ce au descoperit cercetătorii!

Test de cultură generală. Care animal are cel mai bun simț al mirosului?

Cea mai mică specie de vidră din lume a fost redescoperită în Nepal după 185 de ani

Peste 1.000 de corali tineri, plantați în recifurile din Florida pentru a salva un ecosistem pe cale de dispariție