Ce a descoperit un submersibil care explora cratere gigantice pe fundul Pacificului?

Cercetătorii chinezi au descoperit un uriaș sistem hidrotermal în niște cratere gigantice necunoscute de pe fundul Pacificului, care ar putea oferi indicii despre originile vieții.

Sistemul Kunlun, situat la nord-est de Papua Noua Guinee, este format din 20 de cratere gigantice necunoscute de pe fundul Pacificului, cel mai întins având circa 1.800 de metri lățime și 130 de metri adâncime. Aceste cratere sunt grupate într-un așa-numit „roi de conducte” și eliberează cantități mari de hidrogen, ce ar putea hrăni ecosistemele bogate care prosperă în întregul sistem.

• „Apogeul extincției” este aproape: Pământul va pierde 3.000 de ghețari pe an
• Albinele primesc o șansă în plus: un nou supliment creat pentru a stopa declinul coloniilor

Kunlun seamănă cu un câmp hidrotermal din Atlantic, numit Lost City, aflat pe masivul submarin Atlantis. Totuși, Kunlun are caracteristici unice, în special dimensiunea uriașă: se întinde pe aproximativ 11 kilometri pătrați, fiind de sute de ori mai mare decât Lost City, potrivit studiului publicat în revista Science Advances.

Sistemul le oferă oamenilor de știință o nouă perspectivă asupra procesului de serpentinizare, reacția chimică dintre apa de mare și rocile mantalei aflate sub fundul oceanului, care duce la formarea mineralelor verzi de tip serpentină și la eliberarea hidrogenului.

Ce au descoperit oamenii de știință în niște cratere gigantice necunoscute de pe fundul Pacificului?

Cercetătorii cred că aceste emisii de hidrogen ar putea fi studiate pentru a înțelege mai bine legătura lor cu apariția vieții pe Pământ. Fluidele hidrotermale bogate în hidrogen din Kunlun ar fi similare mediului chimic al Terrei timpurii, potrivit unui comunicat al Academiei Chineze de Științe.

„Ceea ce este deosebit de fascinant aici este potențialul ecologic. Am observat o diversitate mare de viețuitoare de mare adâncime, creveți, homari pitici, anemone și viermi tubulari, specii care par să depindă de chemosinteză bazată pe hidrogen”, a declarat Weidong Sun, coautor al studiului.

În lipsa luminii solare la asemenea adâncimi, organismele nu pot folosi fotosinteza pentru a produce energie. În schimb, unele specii supraviețuiesc prin chemosinteză, folosind substanțe chimice precum hidrogenul pentru a genera hrană.

Recent, o altă echipă chineză a filmat, cu ajutorul unui submersibil cu echipaj, comunități marine bazate pe chemosinteză la aproape 9.500 de metri adâncime în Pacificul de nord-vest, observații extrem de rare, având în vedere că marea majoritate a fundului oceanic rămâne neexplorată.

În cadrul noului studiu, același submersibil a fost folosit pentru a cartografia Kunlun și a explora patru dintre cele mai mari cratere. Analizând concentrațiile de hidrogen din fluidele hidrotermale, cercetătorii au estimat că acest câmp generează peste 5% din producția mondială de hidrogen abiotic din oceane, un număr impresionant pentru un singur sistem, notează Live Science.

Un sistem remarcabil

Echipa a sugerat că roiul de conducte s-a format în etape: mai întâi, hidrogenul acumulat sub suprafață a erupt violent, formând craterele; ulterior, fracturile create au permis noi erupții de fluide bogate în hidrogen. Acestea s-au blocat treptat prin depuneri minerale, permițând acumulări succesive și explozii ulterioare de mai mică amploare.

Kunlun diferă de sistemele hidrotermale tipice, alimentate de vulcani și aflate la limitele plăcilor tectonice, unde se formează „coșuri” ca black smokers, cu temperaturi extreme de circa 400 °C. În schimb, sistemele de serpentinizare precum Kunlun și Lost City sunt mult mai „reci”, sub 90 °C.

Mai mult, Kunlun se află într-o locație cu totul neobișnuită. Dacă Lost City e aproape de o dorsală oceanică, Kunlun este amplasat în interiorul unei plăci tectonice, departe de orice margine.

„Sistemul Kunlun se remarcă prin fluxul excepțional de mare de hidrogen, dimensiunile sale și cadrul geologic unic. El arată că producția de hidrogen prin serpentinizare poate apărea și departe de dorsalele medio-oceanice, contrazicând presupunerile de lungă durată”, a spus Sun.

Vă recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. Care animal vede cel mai bine?

Binturongul: animalul din Asia care are un miros extrem de ciudat

Oamenii de știință au fost martori pentru prima dată la rutina de „frumusețe” a orcilor

Test de cultură generală. Care este cea mai deșteaptă pasăre?