Test de cultură generală. Care animal vede cel mai bine?

Care animal vede cel mai bine? Imaginează-ți că ești un șoim Buteo jamaicensis plutind în aer. Scanezi pământul de la sute de metri înălțime, în căutarea prăzii. Zărești o veveriță care încearcă să se ascundă, dar camuflajul ei este inutil în fața privirii tale agere.

Păsările de pradă, precum vulturii și șoimii, sunt renumite pentru vederea lor excepțională. Dar au acestea cea mai bună vedere din regnul animal? Sau alte creaturi au capacități vizuale și mai uimitoare? Care animal vede cel mai bine?

• Test de cultură generală. Insectele au creier sau nu?
• Animalul care nu poate muri de bătrânețe: Care este singura creatură biologic nemuritoare?

Răspunsul nu e simplu, pentru că nu există un „sistem vizual perfect”. Așa cum explică profesorul Esteban Fernandez-Juricic, de la Universitatea Purdue (SUA), din punct de vedere evolutiv, dezvoltarea unui sistem vizual avansat e extrem de costisitoare din punct de vedere energetic. Ochii fac parte din sistemul nervos, care consumă multă energie, iar selecția naturală a favorizat doar acele trăsături necesare supraviețuirii într-un anumit mediu.

Care animal vede cel mai bine? Cât de bine văd păsările de pradă?

Șoimii și vulturii chiar au o vedere de excepție. Pot detecta prada de la distanțe uriașe, uneori chiar de la kilometri depărtare. Profesorul Thomas Cronin, de la Universitatea din Maryland (SUA), explică faptul că vederea păsărilor de pradă este de 3 până la 5 ori mai detaliată decât a oamenilor. Practic, a avea „ochi de vultur” ar fi ca și cum ai privi tot timpul printr-un binoclu.

Această performanță vizuală vine din două trăsături-cheie: ochii mari în raport cu dimensiunea corpului și o densitate ridicată de fotoreceptori (celulele din retină care detectează lumina). Astfel, ele pot distinge detalii fine la distanțe foarte mari, scrie Live Science.

Stomatopodele

Când vine vorba de percepția culorilor, campioane absolute sunt Stomatopodele. Aceste vietăți marine bizare, care trăiesc în apele de coastă puțin adânci, pot vedea culori pe care noi nici măcar nu ni le putem imagina.

Noi, oamenii, avem trei tipuri de fotoreceptori pentru culori (roșu, verde și albastru). Multe vertebrate au patru. Dar Stomatopodele? Acestea au 12 tipuri de fotoreceptori colorați, dintre care unii sunt sensibili chiar și la lumina ultravioletă. Practic, lumea pe care o văd acestea arată complet diferit de a noastră.

Mai mult, aceste crustacee pot detecta și polarizarea luminii, adică direcția de vibrație a undelor luminoase, o abilitate rară în regnul animal.

Totuși, nu știm exact modul în care creierul lor procesează această cantitate de informație. Nu e vorba că văd de patru ori mai multe culori decât noi, ci că interpretează combinațiile de culori într-un mod complet diferit.

„Probabil nu văd culori suplimentare, ci decodifică lumea într-un mod unic”, spune profesorul Justin Marshall, expert în ochii și creierul animalelor marine, de la Universitatea din Queensland (Australia).

Care animal vede cel mai bine? Cum văd insectele?

Viteza de procesare vizuală e alt domeniu fascinant. Oamenii pot percepe imagini la aproximativ 60 de cadre pe secundă. Insectele, însă, pot procesa sute de cadre pe secundă. De aceea, un bec fluorescent care pare constant pentru noi, pentru o muscă ar părea că pâlpâie ca un stroboscop.

„Dacă o muscă ar intra într-un cinematograf, ar avea impresia că vede un slideshow rapid”, explică Cronin. Și de aceea e atât de greu să lovești o muscă, ea te vede venind cu mult înainte să te apropii.

Insectele reușesc asta și pentru că au corpuri mici, iar distanța dintre ochi și creier este minimă, deci semnalele nervoase ajung foarte repede. Dar ochii lor compuși, formați din numeroase unități, oferă o imagine mai „pixelizată” decât vederea noastră, au viteză, dar pierd din claritate.

Așadar, fiecare tip de vedere vine cu avantaje și compromisuri. Stomatopodele și insectele pot avea capacități vizuale incredibile, dar cu rezoluție scăzută. Păsările de pradă văd de departe, dar nu excelează în percepția culorilor.

Iar noi? „Oamenii reprezintă un compromis destul de bun. Nu mi-aș dori să fiu o stomatopodă, pentru că aș avea un creier cât o boabă de mazăre. Așa că sunt mulțumit cu ceea ce am”, spune Cronin.

Vă recomandăm să citiți și:

Alcoolul face masculii mai atrăgători… în cazul musculițelor de oțet

Cercetătorii au readus la viață alge preistorice din Marea Baltică, vechi de 7.000 de ani

Test de cultură generală. Câți genunchi are un păianjen?

O nouă specie necunoscută științei până acum ar putea trăi până la 3.000 de ani