O expediție la mare adâncime a descoperit 25 de specii noi, printre care și o meduză care „dansează”

Nava de cercetare R/V Falkor (too) a Schmidt Ocean Institute a revenit în prim-plan cu nouă o expediție la mare adâncime, după ce vehiculul submersibil telecomandat ROV SuBastian a explorat coasta Argentinei și a adus la suprafață rezultate spectaculoase și imagini impresionante ale vieții de pe platforma continentală a țării.

O nouă expediție la mare adâncime a parcurs întreaga lungime a litoralului și a descoperit cel mai mare recif cunoscut de corali Bathelia candida din oceanele lumii. Descoperirile nu s-au oprit însă aici: cercetătorii au identificat și 28 de specii suspectate a fi noi pentru știință, printre care viermi, corali, melci marini și multe altele.

• Oamenii de știință au creat tornade de foc gigantice care ar putea salva oceanele
• Dragostea cimpanzeilor pentru cristale ne-ar putea ajuta să înțelegem fascinația propriilor noștri strămoși pentru aceste pietre

Obiectivul principal al expediției a fost localizarea izvoarelor reci, zone în care gaze și substanțe chimice sunt eliberate din fundul mării. Acestea pot susține comunități de microbi, care la rândul lor hrănesc scoici, midii și viermi tubulari. Echipa a descoperit un astfel de sit cu o suprafață de peste un kilometru pătrat, de mai bine de două ori mai mare decât reciful de Bathelia.

„Nu ne așteptam să vedem un asemenea nivel de biodiversitate în adâncurile oceanului argentinian și suntem extrem de entuziasmați să constatăm cât de plină de viață este această zonă. A fost incredibil să vedem toată această biodiversitate, funcțiile ecosistemelor și conexiunile dintre ele desfășurându-se simultan. Am deschis o fereastră către biodiversitatea țării noastre și am descoperit că încă mai sunt foarte multe ferestre de deschis”, a declarat coordonatoarea expediției, dr. María Emilia Bravo, de la Universitatea din Buenos Aires și CONICET (Argentina).

O expediție la mare adâncime a descoperit zeci de specii noi

Reciful de corali Bathelia acoperă aproximativ 0,4 kilometri pătrați, o suprafață comparabilă cu cea a statului Vatican din Roma. De asemenea, cercetătorii au găsit recife de Bathelia mult mai la sud decât fuseseră documentate anterior. Această specie este considerată un indicator al sănătății ecosistemului și face parte din categoria Ecosistemelor Marine Vulnerabile, deoarece coralul dur oferă adăpost pentru numeroase alte specii, inclusiv caracatițe, pești și crustacee, scrie IFL Science.

Expediția a mai oferit și o premieră: observarea primului „whale fall” (cadavru de balenă pe fundul mării) de mare adâncime din Argentina, la 3.890 de metri. Cadavrele de balene creează ecosisteme temporare, atrăgând o varietate de specii care se hrănesc cu carcasa, precum caracatițe, rechini și crabi.

Echipa a observat și o apariție aproape fantomatică: o meduză fantomă gigant, care poate ajunge până la 10 metri lungime, aproximativ cât un autobuz. „Am colectat un număr fără precedent de probe chimice, fizice și biologice, care vor fi folosite pentru a înțelege conexiunile din apele noastre pentru mulți ani de acum înainte. Aceste probe reprezintă o oportunitate unică de a înțelege nu doar cât de extraordinare sunt aceste ecosisteme extreme, ci și cât de vulnerabile pot fi”, a spus dr. Melisa Fernández Severini, de la Instituto Argentino de Oceanografía și CONICET.

Există și vești proaste!

Nu toate descoperirile au fost pozitive. Cercetătorii au găsit gunoaie și plase de pescuit din plastic, inclusiv o casetă VHS cu un autocolant coreean, apărând întrebări despre cum a ajuns acolo.

„Cu fiecare expediție în adâncurile oceanului descoperim că marea este plină de viață, la fel de mult ca uscatul, poate chiar mai mult, având în vedere că oceanul conține 98% din spațiul locuibil al planetei”, a declarat dr. Jyotika Virmani, directoare executivă a Schmidt Ocean Institute.

„Am avut privilegiul de a lucra cu oameni de știință remarcabili în cadrul a trei expediții în apele Argentinei și așteptăm cu nerăbdare să vedem cum cercetările lor vor continua să se dezvolte, deschizând noi perspective și surse de inspirație”, a încheiat dr. Virmani.

Vă recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. Pot animalele să prezică vremea?

Specii noi sunt descoperite mai repede ca niciodată

A fost găsită prima dovadă că și plantele au grijă de „copiii” lor

Ce s-a întâmplat atunci când șoarecii de laborator au fost eliberați în natură?