Cum se formează ceața?

Ceața se formează atunci când un cocktail de diverși poluanți gazoși este oxidat și formează particule care difuzează lumina solară. Acest proces este mediat în principal de radicalii hidroxil (OH), iar cercetătorii au descoperit acum o nouă cale de formare a acestora.

Acest mecanism de formare a radicalilor nou descoperit ar putea oferi, de asemenea, noi perspective pentru purificarea aerului și pentru industria energetică, după cum arată studiul publicat în Angewandete Chemie.

• De ce avem unghii la picioare?
• Ce fac insectele iarna?

Ceața este formată din particule fine care conțin funingine. Aceasta se formează atunci când poluanții gazoși, care provin din emisiile industriale, din eșapamentele vehiculelor și din alte surse, sunt transformați în materie condensabilă.

„Această condensare este accelerată în mod remarcabil sub acțiunea radicalilor OH”, spune Joseph S. Francisco de la Universitatea Pennsylvania din Philadelphia, SUA, care este co-autor al studiului.

Noi perspective pentru purificarea aerului

Sursele cunoscute în mod obișnuit pentru radicalii OH, cum ar fi oxidul de azot și ozonul, nu explică decât parțial evenimentele de ceață care continuă să se producă în regiunile afectate, cum ar fi megaorașele din Asia de Est și de Sud.

În cadrul unei cooperări, cercetătorii au analizat îndeaproape activitatea chimică a particulelor de funingine. Funinginea provine din gazele de eșapament ale motoarelor diesel sau este răspândită de practicile de ardere pe rug sau de incendiile de pădure.

Cu toate acestea, până în prezent, particulele de funingine formate din carbon au fost considerate mai degrabă un rezervor de radicali hidroxil, decât o sursă.

În ciuda acestui fapt, noile experimente au arătat că particulele de funingine pot produce radicali OH dacă aerul și vaporii de apă sunt suflați peste particule în timp ce sunt iradiate cu lumină, potrivit EurekAlert.

Smogul, poluarea din marile orașe

Era de așteptat, însă, ca speciile de hidroxil formate în acest proces să nu părăsească suprafața funinginii și să reacționeze rapid. Cu toate acestea, calculele energetice au arătat că hidroxilii au migrat pe suprafață, părăsind-o în cele din urmă.

Rezultatele studiului au condus echipa la concluzia că particulele de funingine joacă un rol activ în formarea smogului. Dar cercetătorii nu se opresc aici, întrucât se pare că radiația luminoasă este suficientă pentru a descompune moleculele de apă în radicali, acest material ar putea fi utilizat pentru a dezvolta carbocatalizatori fără metale.

Astfel de catalizatori pe bază de funingine ar putea contribui fie la purificarea aerului de poluanți precum oxidul de azot și compușii organici volatili (COV), fie ar putea fi utilizați pentru a genera energie chimică din energia luminoasă.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Poluarea aerului, asociată cu un risc mai mare de a dezvolta boli autoimune

Tesla a fost amendată, din nou, pentru poluare

Poluarea provoacă mai multe decese decât COVID-19, spune ONU

Poluarea invizibilă de la țară. Ar putea fi la fel de toxică precum smogul din orașe