Home » Maratoanele Descopera » Mari întrebări » Cum se formează ceața?

Cum se formează ceața?

Publicat: 09.04.2022

Ceața se formează atunci când un cocktail de diverși poluanți gazoși este oxidat și formează particule care difuzează lumina solară. Acest proces este mediat în principal de radicalii hidroxil (OH), iar cercetătorii au descoperit acum o nouă cale de formare a acestora.

Acest mecanism de formare a radicalilor nou descoperit ar putea oferi, de asemenea, noi perspective pentru purificarea aerului și pentru industria energetică, după cum arată studiul publicat în Angewandete Chemie.

Ceața este formată din particule fine care conțin funingine. Aceasta se formează atunci când poluanții gazoși, care provin din emisiile industriale, din eșapamentele vehiculelor și din alte surse, sunt transformați în materie condensabilă.

„Această condensare este accelerată în mod remarcabil sub acțiunea radicalilor OH”, spune Joseph S. Francisco de la Universitatea Pennsylvania din Philadelphia, SUA, care este co-autor al studiului.

Noi perspective pentru purificarea aerului

Sursele cunoscute în mod obișnuit pentru radicalii OH, cum ar fi oxidul de azot și ozonul, nu explică decât parțial evenimentele de ceață care continuă să se producă în regiunile afectate, cum ar fi megaorașele din Asia de Est și de Sud.

În cadrul unei cooperări, cercetătorii au analizat îndeaproape activitatea chimică a particulelor de funingine. Funinginea provine din gazele de eșapament ale motoarelor diesel sau este răspândită de practicile de ardere pe rug sau de incendiile de pădure.

Cu toate acestea, până în prezent, particulele de funingine formate din carbon au fost considerate mai degrabă un rezervor de radicali hidroxil, decât o sursă.

În ciuda acestui fapt, noile experimente au arătat că particulele de funingine pot produce radicali OH dacă aerul și vaporii de apă sunt suflați peste particule în timp ce sunt iradiate cu lumină, potrivit EurekAlert.

Smogul, poluarea din marile orașe

Era de așteptat, însă, ca speciile de hidroxil formate în acest proces să nu părăsească suprafața funinginii și să reacționeze rapid. Cu toate acestea, calculele energetice au arătat că hidroxilii au migrat pe suprafață, părăsind-o în cele din urmă.

Rezultatele studiului au condus echipa la concluzia că particulele de funingine joacă un rol activ în formarea smogului. Dar cercetătorii nu se opresc aici, întrucât se pare că radiația luminoasă este suficientă pentru a descompune moleculele de apă în radicali, acest material ar putea fi utilizat pentru a dezvolta carbocatalizatori fără metale.

Astfel de catalizatori pe bază de funingine ar putea contribui fie la purificarea aerului de poluanți precum oxidul de azot și compușii organici volatili (COV), fie ar putea fi utilizați pentru a genera energie chimică din energia luminoasă.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Poluarea aerului, asociată cu un risc mai mare de a dezvolta boli autoimune

Tesla a fost amendată, din nou, pentru poluare

Poluarea provoacă mai multe decese decât COVID-19, spune ONU

Poluarea invizibilă de la țară. Ar putea fi la fel de toxică precum smogul din orașe

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Cele mai noi articole
Compozitorul Vangelis, celebru pentru „Carele de Foc”, a murit la 79 de ani
Compozitorul Vangelis, celebru pentru „Carele de Foc”, a murit la 79 de ani
Mașina Apple, cu un pas mai aproape de realitate. Compania a solicitat un nou brevet pentru VR
Mașina Apple, cu un pas mai aproape de realitate. Compania a solicitat un nou brevet pentru VR
„Paradoxul gemenilor” explică relativitatea timpului pe înțelesul tuturor
„Paradoxul gemenilor” explică relativitatea timpului pe înțelesul tuturor
Derinkuyu, misteriosul oraș subteran, care a adăpostit cândva 20.000 de oameni, descoperit în subsolul unui bărbat
Derinkuyu, misteriosul oraș subteran, care a adăpostit cândva 20.000 de oameni, descoperit în subsolul unui bărbat
Fenomenul care a intrigat astronomii. Acumularea de căldură solară, cheia furtunilor de praf de pe Marte
Fenomenul care a intrigat astronomii. Acumularea de căldură solară, cheia furtunilor de praf de pe Marte
O nouă tehnică CRISPR, folosită pe gândacii de bucătărie. La ce ne ajută?
O nouă tehnică CRISPR, folosită pe gândacii de bucătărie. La ce ne ajută?
Caracatițele se autodistrug după împerechere, iar cercetătorii au găsit o posibilă cauză
Caracatițele se autodistrug după împerechere, iar cercetătorii au găsit o posibilă cauză
Ediție specială. Ioana Dichiseanu invitată la ALTCEVA cu Adrian Artene la un an de la moartea tatălui său, Ion Dichiseanu
Ediție specială. Ioana Dichiseanu invitată la ALTCEVA cu Adrian Artene la un an de la moartea tatălui său, Ion Dichiseanu
O rocă extraterestră, prima dovadă de pe Pământ a unei explozii de supernova de tip Ia
O rocă extraterestră, prima dovadă de pe Pământ a unei explozii de supernova de tip Ia
„O societate secretă” din cadrul Pentagonului ar ascunde informații vitale despre OZN-uri
„O societate secretă” din cadrul Pentagonului ar ascunde informații vitale despre OZN-uri
Pisicile pot să-și amintească nume. Ce ne spune asta despre feline?
Pisicile pot să-și amintească nume. Ce ne spune asta despre feline?
(P) Termoșemineul pe lemne – alternativa ieftină la încălzirea pe gaz
(P) Termoșemineul pe lemne – alternativa ieftină la încălzirea pe gaz
Cum ar putea arăta următorii cinci ani? Oamenii de știință descriu trei rezultate probabile ale pandemiei
Cum ar putea arăta următorii cinci ani? Oamenii de știință descriu trei rezultate probabile ale pandemiei
Decesele cauzate de alcool au crescut în pandemie, arată un nou studiu
Decesele cauzate de alcool au crescut în pandemie, arată un nou studiu
Test de cultură generală. Care este țara cu cele mai multe fusuri orare?
Test de cultură generală. Care este țara cu cele mai multe fusuri orare?
O premieră intergalactică. Astronomii descoperă un inel circular misterios, vechi de până la 7.000 de ani
O premieră intergalactică. Astronomii descoperă un inel circular misterios, vechi de până la 7.000 de ani
„Istoria Secretă a Umanității”, proiect nou realizat de Mădălin Ionescu la Metropola TV
„Istoria Secretă a Umanității”, proiect nou realizat de Mădălin Ionescu la Metropola TV
Mașinile ucigașe ale Kremlinului (DOCUMENTAR)
Mașinile ucigașe ale Kremlinului (DOCUMENTAR)