Prima pagină Natura

Natură vs. petrol - soarta omenirii se decide în Yasuní

Marius Comper 08.15.2011 | ● Vizualizări: 464
Natură vs. petrol - soarta omenirii se decide în Yasuní     natura, biodiversitate, yasuni, ecuador, petrol, parc national, decizie + zoom
Galerie foto (8)

În inima bazinului amazonian, în Ecuador, se găseşte unul dintre cele mai bogate locuri ale naturii în ceea ce priveşte biodiversitatea: Parcul Naţional Yasuní. Pădurea tropicală acoperă 9.820 de kilometri pătraţi şi a primit statutul de parc naţional în 1979. UNESCO l-a inclus pe lista rezervaţiilor biosferei în 1989. Astăzi, însă, acest loc unic în lume se află în pericol de dispariţie, eveniment ce ar putea avea consecinţe devastatoare asupra întregii planete. Motivul? Petrolul.

Recorduri de biodiversitate

Un studiu realizat anul trecut de o echipă de cercetători de la Universitatea din Texas a arătat că Yasuní este, de departe, locul cu cea mai bogată biodiversitate din America de Sud, dacă nu chiar din întreaga lume.

Ei au descoperit 596 de specii de păsări, ornitologul Peter English declarând că "este o bogăţie uimitoare pentru o suprafaţă atât de mică a pădurii amazoniene, o diversitate ce rivalizează cu a oricărui alt loc de pe Terra".

De asemenea, cercetătorii au descoperit în Yasuní peste 150 de specii de amfibieni, adică mai multe decât se găsesc pe teritoriul Statelor Unite şi al Canadei.

Şi numărul de specii de copaci reprezintă un record: într-un singur hectar de pădure, cercetătorii au descoperit 665 de specii. Spre comparaţie, în întreaga America de Nord nu există atâtea specii native de copaci. Pe o suprafaţă de 25 de hectare, numărul de specii întâlnit se ridică la 1.100. Un botanist ecuadorian implicat în studiu a declarat că "într-un singur hectar din Yasuní există mai multe specii de copaci, arbuşti şi liane decât în oricare alt loc de pe planetă".

Biodiversitatea este uluitoare şi în ceea ce priveşte insectele: într-un singur hectar de pădure trăiesc peste 100.000 de specii! Conform spuselor celebrului entomolog Dr. Terry Erwin, nicăieri altundeva în lume nu se mai întâlneşte o asemenea densitate, fie că este vorba despre specii de plante sau de animale.

Pentru că este una din puţinele suprafeţe mari asupra căruia omul nu şi-a lăsat amprenta, parcul Yasuní poate susţine populaţii de animale carnivore precum jaguarul sau acvila harpie (cea mai mare pasăre de pradă din lume), specii care nu pot trăi pe termen lung în rezervaţii naturale mai mici. De asemenea, Yasuní găzduieşte 173 de specii de mamifere, dintre care 20 sunt ameninţate cu extincţia la nivel global (precum tamarinul cu blana aurie - Saguinus tripartitus - ce trăieşte doar în această zonă, sau maimuţa Ateles belzebuth).

Cercetătorii ce contribuit la studiu au concluzionat că este imperios necesară conservarea acestei regiuni, atât datorită biodiversităţii ei extraordinare, cât şi pentru că regiunea Yasuní urmează să îşi păstreze un climat umed, tipic pădurilor tropicale, fapt care va contrabalansa seceta din ce în ce mai intensă pe care schimbările climatice o provoacă în Amazonul de est.

Totuşi, acest preţios colţ al pădurii amazoniene ar putea să dispară începând cu acest an.

Mirajul petrolului

Petrolul este motivul pentru care pădurea cu cea mai mare biodiversitate din lume este ameninţată. În partea de nord-est a rezervaţiei naturale se găsesc două importante zăcăminte de petrol, blocul 31 şi blocul Ishpingo-Tambococha-Tiputini (ITT).

Dacă aceste zăcăminte ar fi exploatate, una din consecinţe ar fi distrugerea habitatului tribului Waorani, una dintre ultimele populaţii indigene care trăiesc în izolare în jungla amazoniană. O alta ar fi reducerea masivă a biodiversităţii locului, ceea ce ar avea un impact semnificativ asupra rolului pe care pădurea amazoniană îl are în ecosistemul global. Tribul Waorani nu este singurul ce trăieşte în regiunea Yasuní, care adăposteşte şi triburile Taromenane şi Tagaeri. Acestea au ales să trăiască departe de societatea modernă, drept ce le este recunoscut de constituiţia ecuadoriană.

Pentru Ecuador, petrolul a devenit o componentă esenţială a economiei, mai bine de jumătate din exporturile ţării fiind constând în "aurul negru". În ultimii ani, veniturile din petrol au reprezentat mai bine de o treime din încasările anuale ale statului. Cu toate acestea, o bună parte a populaţiei ţării încă trăieşte în sărăcie lucie - 38% din ecuadorieni se află sub pragul de sărăcie, iar 13% trăiesc la limita subzistenţei - iar tentaţia de a exploata zăcămintele de sub Yasuní este imensă. De altfel, blocul ITT constituie cel mai mare zăcământ descoperit până acum în Ecuador, specialiştii estimând că acesta conţine 846 de milioane de barili de petrol, adică aproximativ 20% din totalitatea zăcămintelor aflate pe teritoriul acestei ţări.

Zăcământul situat sub Yasuní conţine ţiţei greu, extragerea acestuia de sub pământ necesitând injectarea de apă în sol, o metodă care are efecte devastatoare asupra mediului înconjurător.

Soluţia Yasuní-ITT

Recunoscând efectele devastatoare pe care le-ar produce exploatarea acestui zăcământ, guvernul Ecuadorului a lansat în 2007 iniţiativa Yasuní-ITT. Ca urmare a protestelor venite din ţările occidentale la planul ecuadorian de exploatare a zăcământului de ţiţei, guvernul acestei ţări a venit cu această propunere inedită.

În ce constă programul Yasuní-ITT? Ideea de bază a programului, sintetizată, este următoarea: "dacă ţărilor occidentale le pasă într-adevăr de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, de drepturile triburilor din pădurea amazoniană şi de biodiversitate, atunci ar trebui să fie dispuse să plătească pentru ca acest zăcământ să nu fie exploatat".

Valoarea ţiţeiului aflat sub pădurea din Yasuní este estimată la puţin peste 7 miliarde de dolari. Pentru a nu exploata acest zăcământ, guvernul ecuadorian solicită jumătate din valoarea acestuia, de-a lungul a 13 ani (perioada de timp este egală cu cea necesară extragerii ţiţeiului). În cadrul înţelegerii pe care statul ecuadorian a semnat-o cu Organizaţia Naţiunilor Unite, banii vor fi administraţi de un fond controlat de un program al ONU, UN Development Programme (UNDP). Rebeca Grynspan, oficial al UNDP, afirmă că iniţiativa Ecuadorului este "inovatoare, îndrăzneaţă şi importantă pentru întreaga planetă".

Guvernul ecuadorian consideră această sumă rezonabilă dat fiind că, prin neexploatarea ţiţeiului din Yasuní, 400.000.000 de tone de dioxid de carbon nu ar mai fi emise în atmosferă. Această cantitate echivalează cu emisiile totale ale ţării pe o perioadă de 13 ani.

La lansare, programul a fost primit cu entuziasm. Chile a donat 100.000 de dolari, iar Spania a contribuit cu 1 milion de euro. Italia a anulat datorii în valoare de 35 de milioane de dolari pe care Ecuadorul le avea, cu menţiunea ca aceşti bani să fie în schimb plătiţi către acest fond. Guvernul regional al Valoniei (componentă a Belgiei) a contribuit cu 300.000 de euro, sume importante fiind oferite şi de numeroase organizaţii şi companii private.

În ultima vreme, însă, mai multe ţări au întârziat să concretizeze plata sumelor promise - de exemplu, Germania anunţase iniţial că va plăti 50 de milioane de euro anual, însă ulterior s-a răzgândit.

De aceea, anul acesta preşedintele ecuadorian Rafael Correa a stabilit un termen-limită: dacă până în decembrie fondul nu va conţine cel puţin 100 de milioane de dolari, programul va fi abandonat în favoarea planului B - forarea după petrol. În acest moment, suma strânsă se ridică la 40 de milioane de dolari. În jurul blocului ITT din parcul naţional Yasuní au început deja să se facă paşii premergători exploatării, pentru a arăta lumii că nu este vorba de un bluf.

Luna trecută, fondul administrat de ONU a început să accepte donaţii şi din partea publicului care doreşte să ajute la salvarea acestui colţ de pădure amazoniană, fiind acceptate sume de la 1$ în sus.

Ce se va întâmpla în decembrie?

Specialiştii avertizează că distrugerea acestei comori biologice va avea consecinţe devastatoare pe termen lung. În acest moment, pădurea amazoniană constituie un important «plămân» al Planetei, ce absoarbe dioxid de carbon. În ultimii ani, zona Amazonului a început să fie lovită de secete extreme ce au pus pe gânduri oamenii de ştiinţă. Aceste evenimente climatice rare au dus la moartea unui număr mare de copaci, reducând capacitatea pădurii tropicale de a absorbi dioxidul de carbon din aer.

Defrişarea acestei păduri ar contribui la accelerarea acestui proces, putând da naştere unui cerc vicios: arderea copacilor ar elibera cantităţi de dioxid de carbon ce ar contribui la amplificarea evenimentelor climatice care ameninţă pădurea amazoniană, creându-se astfel un fenomen cu impact asupra întregii omeniri.

Studii recente prevestesc schimbări dramatice în partea centrală şi de est a Amazonului, secetele şi numărul crescând de incendii de pădure urmând să conducă la dispariţia a 40% din speciile de plante din Amazon în următoarele decenii, conform celor mai sumbre estimări.

Zona de vest a pădurii amazoniene, în care este situat parcul Yasuní, urmează să fie mai puţin afectată de aceste schimbări climatice. Oamenii de ştiinţă consideră că această regiune este esenţială pentru supravieţuirea faunei şi florei ameninţate de schimbările climatice. Acest lucru se poate schimba, însă, dacă setea de petrol va conduce la distrugerea acesteia.

Oamenii de ştiinţă spun că au dispărut în ultimul secol între 20.000 şi 1.000.000 de specii, rata extincţiei speciilor accelerându-se dramatic, în bună măsură ca urmare a acţiunilor umane. Unii experţi estimează că aproximativ 50% din speciile existente astăzi vor dispărea până în 2100. De altfel, unii cercetători avertizează că este posibilă o nouă extincţie în masă, precum cea de acum 65 de milioane de ani, care a dus la dispariţia dinozaurilor. Oceanele lumii deja prezintă simptome similare celor ce au precedat ultima extincţie în masă.

În acest context, soarta parcului Yasuní, această oază de biodiversitate, devine extrem de importantă pentru întreaga planetă. De aceea, suma care se va strânge până în luna decembrie în fondul pentru conservarea Yasuní şi decizia pe care o va lua atunci conducerea Ecuadorului nu vor avea doar consecinţe locale, ci se vor resimţi la nivel mondial.

ASCULTĂ CE GÂNDEȘTI