Oameni in spatiu

Ce se afla deasupra noastra? In urma cu o jumatate de secol, spa­tiul cosmic era un loc vast si linistit; ce spun eu?, era insasi imaginea imensi­tatii si a linistii desavarsite. Azi, sonde spatiale, sateliti artificiali si nave cosmice il strabat in toate directiile, iar printre toate acestea pluteste o gramada de gunoi spatial – de la sateliti dezafectati, la bucati de metal smulse din carcasele unor nave si ramase acolo sus. Deci ce e pe acolo, pe sus? La ora aceasta exista aproxi­mativ 860 de sateliti in functiune, aflati in proprietatea a peste 40 de tari. Jumatate dintre ei apartin SUA. Aproximativ o cincime sunt sateliti militari. Ceilalti – marea majoritate – sunt destinati supravegherii fenomenelor naturale (fapt ce permite previziunile meteorologice si averti­zarile in cazul dezastrelor naturale) si telecomunicatiilor, in special televiziunii. Pana in anii ‘90, satelitii de telecomunicatii erau larg utilizati in telefonie, facilitand transmisiile pe distante lungi; azi, se folosesc pe scara larga retele terestre din fibre optice, comunicatiile telefonice cu ajutorul satelitilor fiind restranse la zone unde nu exista asemenea retele sau unde acestea au fost avariate. 

Cu adevarat uluitoare este sensibi­litatea acestor sateliti. Cei meteo, de pilda, pot inregistra schimbari la scara milimetrica in relieful vulcanilor, schimbari care, adesea, anunta eruptii. In ceea ce priveste satelitii militari, desi performantele lor sunt tinute secrete, expertii banuiesc ca acestia pot identifica obiecte de aproximativ 20 cm de la inaltimi de 400-500 km.  Spatiu pentru toti In intreaga lume, odata cu incontesta­bilele progrese facute de om in cucerirea spatiului cosmic, domeniul a patruns adanc in cultura populara. De la bancurile cu cosmonauti si pana la benzile desenate, de la desene animate pana la romane SF, toate celebreaza, in felul lor, patrunderea omului in spatiul enorm ce se intinde dincolo de atmosfera Pamantului. Nenumarate filme aduc in scena personaje extraterestre, nave cu dotari sofisticate (si cu performante uneori dincolo de realitatea posibila), batalii galactice si arme fanteziste. Constru­irea modelelor de rachete la scara redusa e un hobby infloritor si pana si muzica s-a inspirat din calatorii ima­ginare intra- si intergalactice, dand nastere unui curent numit space rock. Dar trebuie sa recunoastem ca imaginatia a luat-o mereu inaintea stiintei: unele dintre cele mai remarcabile opere de fictiune au fost scrise in secolul al XIX-lea, pe vremea cand omul doar visa la calatorii in Cosmos (de altfel, destule filme SF de succes sunt inspirate din opere literare aparute cu multa vreme inainte). De la Pamant la Luna, a lui Jules Verne, ramane o capodopera a genului, iar povestile cu extraterestri ale lui H.G. Wells sunt si ele marturiile unei aspiratii nepotolite a omului: de a cunoaste ce se afla dincolo de Terra si de imediata ei vecinatate, in largul necuprins al Cosmosului.

FACTS

• Telescopul Webb a descoperit o galaxie spirală masivă de la începuturile Universului
• O întâlnire străveche a Soarelui cu alte două stele a schimbat pentru totdeauna Sistemul Solar

1957, 4 octombrie.  A fost lansat Sputnik 1, primul satelit artificial, realizat de o echipa de cercetatori din fosta URSS. Initial, acestia lucrau la o racheta de lupta, dar, intrucat americanii isi anuntasera intentia de a lansa un satelit artificial, si-au redirectionat eforturile, din dorinta de a fi primii. Si au reusit.
1957, 3 noiembrie.  A iesit in spatiu Sputnik 2, satelitul care o avea la bord pe catelusa Laika, prima vietuitoare ajunsa pe orbita Pamantului. Din nefericire, cosmonauta canina a murit din pricina stresului si a supraincalzirii la putin timp dupa ce a ajuns in spatiu.
1958, 31 ianuarie.  A fost lansat primul satelit american, cunoscut ca Explorer 1 (denumirea oficiala fiind 1958 Alpha).  
1958, 18 decembrie. Lansarea primului satelit american de comunicatii, Project SCORE. La cateva zile dupa eveniment, satelitul a transmis lumii un mesaj de Craciun din partea presedintelui american Dwight D. Eisenhower.
1959, 4 ianuarie. URSS a lansat sonda spatiala Luna 1, prima care a reusit sa ajunga in apropierea Lunii.
1959, 12 septembrie. O a doua sonda lansata de URSS, Luna 2, coboara, pentru prima data in istorie,  pe suprafata selenara.