Prima pagină Stiinta

Marte: cod rosu!

Redactia Descopera.ro | 11.09.2007 | ● Vizualizări: 275
Marte: cod rosu!     Marte, astronomie, Constelatiile de iarna, Luna, Mercur, Saturn, Venus + zoom
Galerie foto (1)

LEGENDA De obicei, luna noiembrie nu este extrem de favorabila observatiilor astronomice, din cauza vremii care tine cu fabricantii de umbrele. Dar, in putinele nopti când e senin, cerul devine foarte curat si transparent. Folositi toate ocaziile pentru a-l admira pe Marte, care straluceste rosu-caramiziu intreaga noapte in constelatia Gemeni. Pe cerul de dimineata avem o aliniere interesanta. Mercur, Luna, Venus si Saturn va asteapta in zorii zilei de 7 noiembrie, dupa ora 06.00, nu la o parada cum s-ar fi cuvenit intr-o zi cu ecouri de Internationala, ci la un tablou deosebit pe cerul de est. Pleiadele sunt pe bolta toata noaptea, iar perla iernii, steaua Sirius, isi face aparitia incepând cu ora 23.00.

In urma cu 70 de ani pe vremea asta, cu o zi inainte de Halloween, Orson Welles lansa cea mai mare farsa din istoria radioului: atacul martienilor. Adaptând scenariul cartii science-fic-tion Razboiul lumilor de H.G. Wells la cerintele impuse de radio­fo­nie, celebrul actor a „transmis“ live o invazie extraterestra pe teritoriul american, tinând cu sufletul la gura milioane de ascultatori. Panica provo­cata de descinderea „omuletilor verzi“ a fost generala. Imediat dupa emisiu­ne, drumurile au fost blocate de mii de masini care incercau sa iasa din marile orase, iar vânzarile de arme au crescut brusc. Chiar si comertul cu prosoape a explodat, fiindca se credea ca, odata infasurat in jurul capului, un prosop ud poate apara oamenii in cazul unui atac chimic venit din partea martienilor. Isteria generata de Welles in anii ‘30 a continuat vreme de decenii, pe parcursul carora s-au facut sute de filme si s-au câstigat miliarde de dolari pe seama bietilor omuleti verzi. Cu sau fara locuitori, Marte devine in noiembrie principala planeta de noapte, asa ca va propun sa o studiem indeaproape, live, prin orice instrument optic aveti la dispozitie. 

Scurt istoric 
Marte este planeta cu cele mai mari variatii de stralucire. Daca Venus emite o lumina de un alb intens, dar constant, a patra planeta de la Soare are o culoare rosiatica, usor de distins in preajma apropierilor sale de Terra, adica la opozitii, dar mai greu de obser­vat in restul timpului, Marte confun­dându-se atunci cu stelele de fiecare noapte de pe bolta. Planeta este cunoscuta inca din Antichitate, iar din cauza culorii sale sângerii si a inconstantei in stralucire, este asociata cu razboiul si moartea, in general cu lucrurile rele care ni se pot intâmpla. Caldeenii o numeau Negral, zeul mor­tii si al luptelor; in Persia era Pahlavani Siphir, razboinicul ceresc. Pentru greci, planeta se numea Ares, o derivatie din verbul „a ucide“. Marte sau Mars, denumirea consacrata, provine de la numele roman al zeului razboiului, care sta la originea terme­nilor „martial“ si „curte martiala“.   Caracteristici generale  Primul care a incercat sa observe Planeta Rosie printr-un instrument astronomic a fost Galileo Galilei.

El nu a reusit insa rezultate notabile din ca­uza lunetei sale mici, improprii ob­ser­varii lui Marte. Cel mai interesant material ni l-a lasat Christiaan Huygens, care reuseste primul desen realist al planetei, in urma observa­tiilor facute intre 1659 si 1672, dar si prima descriere, la fel de realista, a acesteia. Inca de atunci, vecina Pamân­tului era considerata o gazda buna pentru umanoizi, Huygens apre­ciind ca „...locuitorii sai nu beneficiaza de deosebiri sensibile intre vara si iarna, axa de rotatie fiind foarte putin sau deloc inclinata fata de orbita sa.“ De fapt, inclinarea axei de rotatie a lui Marte este ceva mai mare decât a axei Pamântului, ceea ce genereaza exis­tenta anotimpurilor, duble ca durata comparativ cu ale noastre, intrucât planeta face o rotatie completa in jurul Soarelui in aproape doi ani. Marte este de doua ori mai mica in diametru decât Terra si de zece ori mai „usoara“. Temperatura medie la suprafata e de minus 62 de grade Celsius, consecinta a atmosferei rare­fiate, aproape inexis­tente, care nu a putut sustine viata, desi ceva conditii au existat totusi.  Dar sa nu exagerez: fiecare Soare are o zona in care conditiile sunt favo­rabile aparitiei vietii (asa-numita „zona locuibila“), dar aceasta, din fericire, este ocupata pentru moment de Pamânt.   
 
Misiuni spre Marte 
Marte are doi sateliti naturali, Phobos si Deimos, descoperiti foarte târziu, abia in 1877, dar se poate lauda cu cei mai multi sateliti artificiali dupa Terra, actualmente existând acolo cinci misiuni in plina desfasurare. Pâna in anii ’60, se stiau cateva generalitati despre Planeta Posie, plus niste lucruri care puteau fi doar banuite sau partial explicate. Se putea doar presupune de ce are Marte culoarea rosie, spre exemplu, dar pâna ce nu s-au recoltat probe de sol, nimeni nu a putut afirma cu certitudine ca rugina este cauza acestui colorit unic in sistemul solar. 39 de misiuni spatiale au fost directionate spre Marte incepând cu 1960. Rusii au incercat primii, dar au inregistrat cinci esecuri consecutive, lasând americanilor posibilitatea sa mai câstige o batalie spatiala. Mariner 4 reusea sa trimita 21 de imagini istorice in 1964, deschizând odiseea martiana, care continua astazi cu cele mai mediatizate masini create de mâna omului: roverele martiene. Revolutia imaginilor de pe Marte a venit odata cu punerea in functiune a statiei Mars Global Survivor, in 1996. Atunci am putut admira la rezolutii extraordinare cel mai mare vulcan din sistemul solar, muntele Olympus, de trei ori mai inalt decât Everestul, si canionul Valles Marineris, lung de 4.000 de kilometri si adânc de sapte (spre comparatie, Marele Canion din SUA are „doar“ 440 km lungime si doi km adâncime).   

Unde si cum il vedem pe cer
Marte nu este o planeta usor de observat, in principal pentru ca nu isi are opozitia o data pe an, ci la doi ani si doua luni o data. Cu alte cuvinte, perioadele favorabile se repeta rar, iar din cauza excentricitatii orbitei sale, Marte vine mai aproape de Pamânt doar o data la 15 ani. Cea mai mare apropiere de Terra a avut loc in 2003, când Planeta Rosie s-a aflat la doar 55 de milioane de kilometri de noi. Anul acesta, in decembrie, are loc o noua opozitie a lui Marte, dar, spre deosebire de cea din 2003, distanta care ne separa a crescut la circa 88 de milioane de kilometri. In noiembrie, Marte sta pe cer toata noaptea si straluceste aproape cât Sirius in constelatia Gemeni. Desi va va aparea mai mic pe instrumente decât in urma cu patru ani, Marte beneficiaza de faptul ca se afla foarte sus pe cer, observarea sa ocolind problema turbulentelor atmosferice din apropierea orizontului. Spre exemplu, desi mi-am dorit sa-l studiez anul acesta pe Jupiter mai mult ca oricând, mi-a fost practic imposibil. Având in vedere altitudinea maxima de doar 23 de grade deasupra orizontului, discul jovian parea ca fierbe, asa cum „sfârâie“ pe asfaltul fierbinte silueta unei masini vazute in departare.

Daca il veti observa pe Marte noapte de noapte, veti remarca faptul ca aspectul discului ramane neschimbat. De ce? Pentru ca o zi pe Planeta Rosie tine cu doar 40 de minute mai mult decât pe Terra. Abia dupa câteva zile va veti da seama ca discul s-a miscat. Va sfatuiesc sa folositi filtre colorate pentru vizualizarea detaliilor de pe suprafata martiana, iar pentru rezultate bune, apelati la instrumente de peste 100 mm diametru. Astfel, pentru formatiunile de pe suprafata, utilizati filtre rosii si portocalii, pentru nori si atmosfera filtre albastre, iar pentru calotele polare incercati filtre verzi si chiar albastre, desi acestea din urma estompeaza detaliile, reclamand folosirea unor instrumente cu diametre mai mari de 200 mm. Norii de pe calotele polare pot fi observati destul de greu, actiune pentru care vi se cere neaparat un filtru violet. Când spun Marte, britanicii se gândesc intai la celebrul baton de ciocolata. Când rostesc Marte, astro­logii, ghicitoarele in cafea si mama Omida prevestesc dezastre, molime si discordie. Eu va anunt, ca un meteorolog de serviciu constiin­cios, codul rosu in astronomie: atentie maxima, se apropie Marte! Cer senin, Catalin Beldea  
 
FACTS


Space News
Viitoare misiuni spre Marte »Seful NASA se exprima plastic in urma cu câteva saptamâni spunând ca in 2057 vom sarbatori deja 20 de ani de la sosirea primului om pe Marte. Daca agentia americana spera ca va duce un om pe Marte pâna in 2037, ESA, Agentia Spatiala Europeana, are planuri si mai indraznete, dând un termen sensibil mai scurt: intre 2020 si 2030, va trimite prima misiune cu om la bord spre Planeta Rosie. Sa inceapa cursa!  Aniversarea Sputnik

Acum 50 de ani, pe 4 octombrie 1957, incepea era spatiala. Sputnik era lansat in spatiu, iar americanii puteau doar spera ca in câtiva ani sa-i ajunga din urma pe rusi. Acum, la jumatate de secol distanta, paradoxal, americanii sunt cei care aniverseaza cu fast acest eveniment, dându-i valoarea si importanta cuvenita unui mare moment din istoria omenirii.  Harti noi cu Mercur

Doi astronomi de la Universitatea North Carolina au publicat recent o noua harta a suprafetei planetei Mercur, folosind imagini surprinse cu ajutorul telescopului SOAR, de 4,1 metri, situat la Cerro Pahon, in Chile. Tehnica luarii imaginilor este imprumutata de la astronomii amatori si consta in filmarea cadru cu cadru, cu o camera web, timp de câteva ore. Imaginile obtinute sunt prelucrate si suprapuse cu ajutorul unui software specializat, pentru obtinerea unei rezolutii acceptabile. Rezolutia la care sunt facute hartile este de-a dreptul senzationala in cazul acestor imagini ale celei mai greu observabile dintre planetele sistemului solar: se pot distinge detalii de doar 15 kilometri diametru de pe suprafata lui Mercur. Aceste harti nu au fost realizate intâmplator, ci vor fi folosite la identificarea unor regiuni de mare interes, incepând cu ianuarie 2008, când naveta Messenger este asteptata sa-i faca prima vizita planetei de foc.

Q&A
Cat am face cu masina pana pe Marte? Daca am pleca maine spre Marte cu masina personala si am reusi sa conducem, cu o viteza constanta de 100 km/h, fara sa oprim la vreo benzinarie spatiala sau la vreun fast-food interplanetar, ne-ar trebui fix 100 de ani ca sa ne vedem visul implinit. Daca am merge cu un Bugatti, cred ca am ajunge ceva mai repede, dar cine ar fi atat de nebun sa plece spre Marte cu o asemenea masina?  Se apropie sau se indeparteaza satelitii lui Marte? Cele doua luni ale lui Marte sunt de fapt asteroizi capturati de Planeta Rosie in urma cu multe sute de milioane de ani. Interesant este faptul ca, spre deosebire de Luna noastra, care se indeparteaza de Terra, Phobos, unul dintre cei doi sateliti martieni, va cadea pe suprafata Planetei Rosii sau va fi distrus inainte de coliziune, peste doar 50 de milioane de ani.  Marte si Terra pot fi numite  planete-surori?

Daca ne gandim doar la câteva locuri de pe Pamant, sigur ca da! Am putea chiar sa confundam cele doua planete daca am veni din alta galaxie, putin imprastiati si cu ochelarii de vedere uitati in nava spatiala. Daca ati face o excursie in desertul Californiei, in zona numita Valea Mortii – Death Valley –, solul caramiziu din pozele dvs. ar putea fi usor confundat cu cel din imaginile transmise de roverele martiene. De asemenea, o excursie in Antarctica, la minus 70 de grade Celsius, ar putea rivaliza oricand cu o expeditie pe Marte, pe calotele glaciare de la poli. Un drum pe orice vulcan din Hawaii ar putea fi clona unui urcus pe muntele Olympus de pe Marte, iar o vizita la Marele Canion din Colorado ar putea inlocui cu succes un drum inutil si foarte costisitor pana la canionul martian.   Cât dureaza un an pe Marte? 687 de zile. Asta nu inseamna ca, daca v-ati construi o casa si v-ati muta pe Marte, ati trai dublu. Sau, poate, cine stie?...
 


Sky facts
Cometa LONEOS
»Luna octombrie ne-a rezervat o surpriza prin aparitia cometei Loneos. Sper ca ea sa se transforme intr-o spectaculoasa imagine vizibila cu ochiul liber in noiembrie, imediat dupa apusul Soarelui, asa cum s-a intâmplat in ianuarie cu cometa McNaught. Cu multa rabdare si inarmati macar cu un binoclu, la inceputul lui noiembrie, veti putea zari cometa in preajma lui Jupiter, foarte jos, la câteva grade deasupra orizontului in directia sud-vest, o palma la dreapta planetei amintite.

Saturn si Venus
»Cele doua planete isi fac aparitia inca din miez de noapte, Saturn rasarind in Leu in jurul orei 01.00, iar Venus, odata cu primul cântat al cocosului, dupa ora 03.00 dimineata, pe directia est. Incepând cu noiembrie, putem incerca observatii asupra lui Saturn, mai ales ca inelele acestuia dispar incet-incet. Din 2008 vom vedea inelele de pe muchie, Pamântul intrând in planul ecuatorial al lui Saturn si facând imposibila observarea respectivelor inele vreme de câteva saptamâni bune. 

Luna si Mercur
»Asa cum spuneam si luna trecuta, toamna asta ne-a rezervat spectacolele celeste dis-de-dimineata. In zorii zilei de 7 noiembrie, dupa ora 06.00, avem parte de o aliniere speciala a planetelor: la numai o palma deasupra orizontului il gasim pe Mercur, urmat indeaproape de secera Lunii, putin mai sus si in dreapta. Deasupra celor doi astri troneaza Venus, foarte stralucitor la acea data, iar ceva mai sus, cu doua palme intinse pe cer, il puteti vedea pe Saturn, acompaniat de Alfa Leo, Regulus. Ma veti intreba cum se face ca aceasta conjunctie are loc taman la 90 de ani de la revolutia bolsevica din 1917. Ei bine, e o simpla coincidenta, dar va pot spune cu certitudine ca cerul la acea data arata banal si plictisitor fata de insiruirea astrala din anul de gratie 2007. 

Constelatiile de iarna
»Odata cu ultima luna de toamna, constelatiile de iarna isi fac simtita prezenta si ne incânta cu câteva miraje demne de luat in seama prin orice aparat optic. Orionul isi dezvaluie nebuloasele incepând cu ora 21.00, Pleiadele din Taur sunt sus pe cer toata noaptea, iar Sirius straluceste cu putere dupa  ora 23.00.


Foto: NASA, ESA, Shutterstock

 

ASCULTĂ CE GÂNDEȘTI