Prima pagină Stiinta

Apaşul contra Rechinului Negru - Care este cel mai bun elicopter de atac din lume ?

Nicu Pârlog 10.31.2013 | ● Vizualizări: 16405

Oamenii au fost mereu curioşi să afle care este câştigătoarea titlului de cea mai bună armă la secţiunea sa. Fie că vorbim de cel mai bun pistol, cea mai bună armă de asalt, mitralieră, avion de vânătoare, tanc sau rachetă intercontinentală, dorinţa de a poseda cea mai bună unealtă de ucis a dus nu doar la naşterea cursei înarmărilor, dar şi la adevărate provocări de ordin tehnologic, strategic şi militar. În ceea ce priveşte elicoperele de interceptare şi atac, până nu demult americanii deţineau supremaţia în domeniu prin variantele celebrului deja Apache. Dar iată că în prezent poziţia acestuia este pe cale să fie spulberată de un nou emisar al morţii venit din Rusia. Cu silueta sa înfricoşătoare şi date tehnice de invidiat, elicopterul Hokum Ka 50 Ciornîia Akula, sau Black Shark cum i se spune în mediile de specialitate, pare să fie cel mai bun elicopter de luptă din întreaga lume. Sau nu?

 
Ce înseamnă elicopter de atac ?
 


 
Dacă luăm în consideraţie că avioanele de atac au ajuns deja la a cincea generaţie, tindem să credem că elicopterele de luptă au bătut cumva pasul de loc, având în mare acelaşi principiu de funcţionare şi siluetă de zbor precum primele elicoptere. Chiar şi celebrul Apache funcţionează pe aceleaşi principii, cu toate că în versiunile sale recente au fost încorporate numai puţin de 26 noi tehnologii.
 
Cu toate acestea, noile generaţii de elicoptere de atac au dus la apariţia unor aparate de luptă extrem de performante, cu parametrii zborului mult îmbunătăţiţi, aparatură de bord avansată şi armament impresionant. Din aceste motive, noile elicoptere au performanţe cu mult mai bune decât aparatele similare de acum 20-30 ani. Sunt construite din materiale mai uşoare şi mai rezistente, au o autonomie de zbor cu mult superioară modelelor anterioare, motoare mai puternice, sisteme de navigaţie mult mai precise, sisteme ati-radar eficiente tot mai eficiente şi multe altele.
 
Elicopter Apache deschizând focul cu rachete    (Foto: Shutterstock.com)
 
Concepute ca nişte aparate de zbor cu funcţii multiple, elicopterele de atac de ultimă oră au devenit nişte structuri de-a dreptul modulare, acest concept fiind tot mai apreciat odată cu emergenţa aparatelor de zbor multi-rol.
 
Elicopterele de luptă pot fi clasificate în două mari categorii – elicopterele echipate cu mitraliere şi rachete şi elicopterele moderne de atac. Ambele sunt în dotarea forţelor armate, în timp ce  prima categorie vizează elicoptere utilitare, de tip cargo sau recunoaştere care pot fi modificate pentru ataşarea de armament, a doua cuprinde doar elicopterele special construite pentru luptă. 
 
Conceptul elicopterelor de atac a evoluat odată cu conflictele Franţei în Algeria şi primul Război din Indochina (1954-1962). Primele folosiri la sară largă a elicopterelor de luptă au debutat odată cu Războiul din Vietnam, căci până în acel moment elicopterele erau folosite mai mult pentru transportul de trupe, identificări şi evacuarea răniţilor.
 
Elicopter Ka 50    (Foto: Shutterstock.com)
 
Celebrul Huey UH-IC, a fost iniţial un astfel de elicopter de transport care a fost modificat prin adăugarea de aripi secundare ataşate de fuzelaj, aripi prevăzute cu rachete şi mitraliere. Celelalte elicoptere modificate au fost cele de tip Sikorsky şi Chinook CH-47.
 
Pe timpul perioadei 1960-1970, sovieticii au dorit de asemenea să deţină elicoptere d eatac. În acest scop au modificat eleicopterele militare de transport de tip MI-8 cu subaripi pentru rachete şi mitraliere. A fost punctul de început pentru crearea elicopterului MI-24, devenit celebru în timpul luptelor din Afganistan din deceniul 1980. Cursa pentru apariţia celui mai bun elicoper de atac era în plin avânt.
 
 
Apaşul cel încercat în lupte 
 
 
 Elicopterul american de tip Apache este un alicopter de atac cu două motoare creat de către compania McDonell Douglas (în prezent Boeing). Acest monstru redutabil din metal şi materiale revoluţionare a intrat în folosinţa forţelor armate americane încă din anul 1984, find dein acel moment exportat cu succes în numeroase alte ţări precum Egipt, Israel, Olanda, Japonia, Arabia Saudită, Marea Britanie şi Emiratele Arabe Unite.
 
Elicopter Apache la sol    (Foto: Shutterstock.com)
 
 La ora actuală peste 800 de astfel de aparate sunt încă în serviciul armatei americane, în timp ce mai mult de o mie de exemplare au fost deja exportate. Elicopterul Apache a fost pentru prima dată folosit în luptă în timpul acţiunilor militare americane din Panama, în anul 1989. A fost folosit apoi intensiv în timpul Operaţiunii Furtună din Deşert din Irakul anului 1991.
 
Ulterior a mai participat la operaţiunile militare din Turcia, Bosnia şi Kosovo. Varianta sa îmbunătăţită, Apache Long Bow, a fost lansată în anul 1997, iar cel mai nou model, anume AH-64D Longbow a fost dat în funcţiune în timpul Operaţiunii Anaconda din Afganistan. Spre deosebire de modelele anterioare, AH-64D Longbow este echipat cu un radar extrem de performant de tip Longbow Millimetre Wave Fire Control Radar, o carlingă modernizată, un nou sistem de control al tragerilor, rachete aer-aer Stinger, rachete Longbow Hellfire, rachete Hydra 70, şi un tun rotativ M230E1.
 
Elicopter Apache    (Foto: Shutterstock.com)
 
Varianta sa îmbunătăţită din prezent beneficiază de un tun rotativ cu bandă de tip Boeing M230 montat imediat sub fuselaj. Tunul mitralieră are capacitatea de a trage 625 proiectile pe minut, iar elicopterul poate transporta încărcătoare cu 1.200 proiectile. Este echipat cu rachete aer-sol de tip Lockheed Martin / Boeing AGM-114D Longbow Hellfire, care pot atinge ţinte situate la 12 kilometri. Drept radar, noul Apache beneficiază de un dispozitiv de tip Northrop Grumman millimetre-wave Longbow radar.
 
Apaşul se poate înălţa cu o rată de 889 metri în intervalul unui minut. Viteza sa maximă atinge 279 km./oră, iar cea de croazieră este de 260 km./oră. Poate sta în aer timp de peste trei ore. Cântăreşte 5.165 kilograme, şi cu rezervoarele pline şi tot armamentul ataşat, poate decola cu greutatea totală de 10.433 kilograme. Are un plafon de zbor de 3.206 metri, iar radarul său acoperă o rază de 2889 metri.
 
Elicopter Apache în momentul tragerii    (Foto: Shutterstock.com)
 
Cu aceste performanţe de partea sa, nu este de mirare că Apache şi-a construit reputaţia de cel mai eficient elicopter de luptă din ultimii ani. În plus, de partea sa sunt numeroasele misiuni de luptă efectuate îndeosebi în cadrul războaielor recente din Irak şi Afganistan.
 
 
Rechinul care-şi zdrobeşte concurenţa ?
 
 
În tot acest răstimp, când americanii deţineau supremaţia mondială la capitolul elicoptere de atac, experţii militari sovietici lucrau în secret la un aparat de zbor care să nu doar să-l egaleze pe Apache , dar să-l şi întreacă. Aşa a apărut cel mai bun elicopter din prezent al Armatei Ruse, şi cel mai bun elicopter de luptă din lume în concepţia unor experţi militari.
 
Elicopter Kamov Ka-50    
 
Este vorba de aparatul botezat Rechinul Negru, valabil în două versiuni Kamov KA-50 şi Kamov KA-52. Încă de la începuturi, Rechinul Negru a fost creat ca un elicopter de atac suplu, compact, puternic şi manevrabil. Precum toate tipurile de elicoptere produse de compania Kamov, şi acesta are un rotor co-axial contra-rotativ, cu două elice mari situate una deasupra celeilalte, şi nicio elice mică în coadă. Odată ce elicea dincoadă este principalul limitator de viteză al deplasării orizontale a oricărui elicopter, Rechinul Negru a deventi astfel cel mai iute elicopter de atac din lume.
 
Avantajele sale în faţa unui Apache sunt destul de impresionante. Carlinga pilotului unui „Rechin Negru” este protejată de blindaje dintr-un oţel special care pot respinge proiectile de calibrul 20 mm. Geamurile sunt antiglonţ şi au grosimea de 55 mm. Rezervoarele de combustibil, sistemele de transmisie, cele hidraulice şi alte componente vitale ale oricărui aparat de zbor sunt şi ele blindate cu straturi din aliaje speciale.
 
Elicoptere Ka-52    
 
Lamele elicelor sunt alcătuite dintr-un aliaj de plastic cu compoziţie secretă care permite zborul chiar dacă elicea a fost lovită în plin. Structura elicopterului este alcătuită în proporţie de 35 % din materiale compozite, extrem de rezistente la impact. Trenul de aterizare şi fuselajul au fost puternic întărite pentru a rezista la un impact cu solul. În plus, Rechinul Negru are două motoare, astfel încât dacă unul este distrus, celălalt poate prelua toate funcţiile celui afectat.
 
Această nouă senzaţie a elicopterelor de atac a fost creat cu scopul principal de a lichida elicopterele inamice, tancurile şi avanposturile terestre. Viteza sa maximă este de 315 km./oră în zbor orizontal , dar în picaj atinge şi 350km./oră. Are un tun rotativ de calibrul 30 mm. de tip Shipunov 2A42,  două mitraliere de 23 mm, poate transporta patru bombe de 250 kilograme fiecare, precum şi o multitudine de rechete de diferite dimensiuni.
 
Beneficiază şi de tehnologie stealth comparativă cu cea a rivalului său american, iar piloţii au parte de sacune ejectabile. Fiind un elicopter foarte recent, nu a primit botezul focului decât în perioada ultimului Război din Cecenia, unde a fost de altfel unul dintre factorii care au facilitat victoria fără drept de apel a forţelor guvernamentale ruse.
 
Elicoptere Ka-50 deasupra Moscovei    
 
Costul unui singur Rechin Negru este de circa 500 milioane ruble sau 16 milioane $. Până la nivelul anului 2011, doar 16 elicoptere Ka-50 au fost construite.
 
Cât despre rezultatul real al unei înfruntări dintre Apaş şi Rechinul Negru, ar fi bine ca acesta fie obţinut doar în simulatoarele de zbor sau pe baza estimărilor experţilor. Ambele aparate de zbor se pot distruge unul pe celălalt. Într-o astfel de ecuaţie care are în vedere lupta dintre cele mai bune elicoptere de luptă din lume,nu trebuie neglijat nici factorul uman, care în cele din urmă  va înclina balanţa. Şi cum în orice gen de luptă, rezultatul este decis de butada „Cine ce face, înaintea cui”, acesta este deschis oricărei părţi.