De ce avem halucinaţii?

Cazurile de halucinaţii vizuale sau auditive sunt mai frecvente decât şi-ar putea imagina cineva, potrivit oamenilor de ştiinţă, care încearcă să dea şi câteva explicaţii pentru acest fenomen.

Halucinaţiile sunt un lucru obişnuit pentru mulţi oameni, chiar dacă unii vor ridica din sprâncene la auzul acestei veşti. Cercetătorii spun că nu trebuie să fii schizofrenic sau drogat, pentru a avea halucinaţii.

• Un nou studiu arată în ce anotimp sunt bărbații cel mai fertili
• Test de cultură generală. Care parte a corpului uman nu are niciun scop biologic?

De câte ori nu vi s-a întâmplat să vi se pară că auziţi pe cineva strigându-vă numele, când de fapt nimeni nu vă strigă? Aceasta este o halucinaţie.

De câte ori nu vi s-a întâmplat să credeţi că aţi prins ceva cu coada ochiului, când de fapt nu era nimic acolo? Şi aceasta este o halucinaţie.

„Se pare că mulţi oameni care funcţionează de obicei normal au uneori ceea ce s-ar putea numi teoretic halucinaţii”, declară profesorul John McGrath, de la Institutul de Cercetări asupra Creierului din Queensland, Australia.

De fapt, halucinaţiile sunt mai frecvente decât şi-ar putea imagina unii, potrivit news.discovery.com, care citează un articol apărut pe ABC Science Online.

Cercetătorii au descoperit recent că 1 din 20 de oameni de pe planetă a trecut prin momente în care, treaz fiind, a văzut sau auzit ceva ce nu exista în realitate.

Ce este de fapt o halucinaţie? Este o percepţie falsă a realităţii şi poate să apară în forme diferite, cele mai frecvente fiind halucinaţiile vizuale sau auditive.

Una dintre teoriile majore arată că halucinaţiile se produc atunci când apare un „scurtcircuit” în relaţia între lobul frontal al creierului şi cortexul senzorial, după cum explică expertul în neuropsihologie, Flavie Waters, de la University of Western Australia. Iar factori precum oboseala, stresul, tristeţea sau chiar o traumă pot fi cauze ale acestor „scurtcircuite”.

Cercetările sugerează că halucinaţiile auditive care apar la bolnavii de schizofrenie implică un cortex auditiv superactiv, e vorba de partea creierului care procesează sunetul.

Pacienţii cu Parkinson, în schimb, au un cortex vizual foarte activ, ceea ce generează în creierul lor imagini ale unor fiinţe sau lucruri care nu există în realitate.

Halucinaţiile nu sunt însă întotdeauna intruzive, negative, înfricoşătoare şi nu apar numai în cazul bolnavilor. Aproximativ 70% dintre persoanele sănătoase au parte de halucinaţii chiar înainte să adoarmă: li se pare de exemplu că-i strigă cineva pe nume, că sună telefonul sau că văd pe cineva la capul patului.

Sursa: RFI