De ce unii dintre noi pot trece peste STRES mai uşor decât alţii

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Prin cartografierea activităţii cerebrale legate de stres, cercetătorii au identificat, la şoareci, zone specifice şi modele de activitate diferite ale creierului, care au schimbat starea animalelor. Şoarecii s-au simţit fie neajutoraţi, fie optimişti, fără a percepe o situaţie ca fiind tensionată.

Şoarecii care au demonstrat un comportament neajutorat au avut „o activitate cerebrală foarte diferită”. Prin identificarea zonelor din creier, care ar putea fi legate de depresia indusă de stres, s-ar putea dezvolta noi modalităţi de diagnosticare şi tratament a depresiei.

• Lumina albastră nu (mai) este principalul vinovat pentru insomnie
• Variabilitatea ritmului cardiac, tot mai urmărit de oameni, pentru a evalua stresul, sănătatea și îmbătrânirea

Sursa foto: medicalphysicsweb.org

Şoarecii neajutoraţi din experiment au avut tendinţa de a arăta un nivel mai scăzut de activare neuronală în creier atunci când erau plasaţi într-o situaţie de stres (o serie de şocuri electrice fugitive). Activitatea mintală a acestor şoareci, care s-au simţit neajutoraţi, a fost, de asemenea, mai consistentă, ceea ce indică că şoarecii neajutoraţi au avut o activitate a creierului mai bogată decât şoarecii optimişti.

O zonă a creierului, la şoarecii neajutoraţi, în care au avut loc niveluri mai scazute de activitate, a fost cortexul prefrontal. Această zonă este legat de capacitatea noastră de a ne organiza gândurile şi acţiunile şi de asemenea se referă la tulburări de dispoziţie şi la anxietate. Alte zone ale creierului cu activitate modestă în grupul neajutorat a inclus zonele asociate cu procesarea emoţiilor, motivarea, iniţierea comportamentului defensiv, pentru a face faţă stresului şi cele de învăţare şi memorie.

Studiul sugerează că partea creierului locus coeruleus, care a prezentat o activitate mai mare, are un rol major în depresia indusă de stres. Această zonă a fost considerată anterior ca fiind în relaţie cu răspunsurile psihologice la stres şi panică.

Echipa, care este formată din mai mulţi specialişti din SUA şi Marea Britanie, consideră ca sunt necesare mai multe cercetări pentru a determina dacă modificările neuronale pe care le-au observat sunt legate cauzal de expresia neputinţei sau a rezistenţei la şoc.

„Studiul nostru demonstrează utilitatea inspectării creierului în ce priveşte modelele de activitate pentru descoperirea circuitelor ce participă la anumite comportamente specifice. Dar şi din punct de vedere al definirii circuitelor neuronale care stau la baza comportamentului, cum e depresia indusă de stres la modelele animale. Aceste studii ne pot ajuta la identificarea noilor căi pentru tratamentul depresiei”, conchide raportul, care a fost publicat în revista ştiinţifică Frontiers in Neural Circuits.

Sursa: Science Alert

Vă recomandăm şi aceste articole: