Cât de mult se aseamănă oamenii cu gorilele. Ce ne diferenţiază?

Oamenii de ştiinţă din cadrul Universităţii din Washington au analizat, pentru a doua oară, genomul unei gorile de câmpie vestică, cu scopul de a-l secvenţia. Materialul genetic a fost obţinut din probe de sânge prelevate de la un exemplar pe nume Sue, aflat până nu demult în custodia grădinii zoologice din Lincoln Park, Chicago. Prin intermediul acestui proiect de cercetare, experţii au putut identifica diferenţele dintre această specie de maimuţă şi om.

La fel ca şi cimpanzeii şi maimuţele bonobo, gorila are un ADN asemănător cu cel al omului. În mod concret, diferenţa dintre structura genetică a acestui mamifer şi cea a noastră este de numai 1,6%. În cazul celorlalte specii, procentul este şi mai scăzut, de numai 1,2%. Tocmai aceste apropieri fac ca gorila să fie un animal indicat pentru studiu.

• ESA intensifică cercetarea Pământului pe măsură ce viitorul agențiilor americane devine tot mai incert
• Un expert spune că modelele lingvistice mari nu vor fi niciodată cu adevărat inteligente

,,Diferenţele dintre aceste specii îi pot ajuta pe savanţi să identifice zone în structura genomului uman asociate cu procesele cognitive complexe, cu limbajul sau cu deficienţele neurologice. Având informaţii detaliate despre ADN-ul maimuţelor, vom putea să explicăm toate aceste diferenţe”, susţine Christopher Hill, coordonatorul proiectului de cercetare.

Majoritatea gorilelor de câmpie vestică, aşa cum este şi Sue, trăiesc în Republica Congo. Prima secvenţierea agenomului acestei specii a fost realizată în urmă cu 4 ani, iar rezultatele au fost folosite până acum drept repere în studiile realizate de către cercetători.

Concluziile la care au ajuns oamenii de ştiinţă americani se referă la faptul că printre elementele care ne deosebesc din punct de vedere genetic de gorile se numără sistemul reproducător, zonele de control a percepţiei senzoriale, cele responsabile de producerea cheratinei şi cele care coordonează nivelul de insulină din organism. De asemenea, cu ocazia realizării acestui proiect de cercetare, specialiştii au mai identificat noi proteine şi segmente de codificare a peptidelor.

Sursa: nhv.us

Vă mai recomandăm şi: Oamenii de ştiinţă de la Oxford au inventat un material cu implicaţii uriaşe asupra pacienţilor cu boli ale sistemului nervos central

                                 Cercetătorii din Siberia au creat cristale neobişnuite. Cum ajung acestea să ţopăie

                               Fiecare dintre noi este purtător al genelor de autism.”RISCUL există în noi toţi” – VIDEO