Câteva semne care îţi arată că ai probleme cu inima

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

În general, există numeroase boli care prin manifestările lor ne pot duce cu gândul la o boală de inimă. Medicul Chivu Gheorghe Claudiu spune pentru Gândul cât de rău ne poate face stresul şi care sunt simptomele care trag un semnal de alarmă asupra stării noastre de sănătate.

Stresul este un factor frecvent încriminat când vine vorba de apariţia bolilor cardiovasculare. “Îmi amintesc că, în facultate, la cursul de cardiologie, am învăţat că boala ischemică a inimii, adică angina pectorală şi infarctul miocardic apar mai frecvent la directori, centraliste, oameni cu muncă de răspundere şi presiune mare asupra lor. Chiar dacă stresul nu este menţionat ca cel mai important factor responsabil de apariţia bolilor de inimă, dacă analizăm mecanismele indirecte prin care acesta poate acţiona, vom observa un rol cumulativ extrem de important. Aceşti factori direcţi influentaţi de stres sunt: hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, necesitatea de a fuma, excesul alimentar, sindromul inflamator, stările depresive. Toţi aceşti factori sunt influenţaţi de stres, dar, la rândul lor, reprezintă elemente de risc pentru dezvoltarea bolilor cardiovasculare”, spune medicul  Chivu Gheorghe Claudiu pentru Gândul.

Ne putem gândi că avem o boală de inimă dacă avem o durere în piept, care apare cel mai frecvent la efort, dar şi la emoţii. “Oboseala sau lipsa de aer la efort sau când stăm culcaţi pot sugera, de asemenea, o suferinţă a inimii.

Palpitaţiile frecvente, adică bătăile neregulate ale inimii însoţite de ameţeli, pierderile temporare ale stării de conştienţă, durerile de cap apar în boli cardiovasculare şi trebuie menţionate la vizita la medicul de familie sau medicul specialist cardiolog. La copii, boala de inimă este sugerată de invineţirea buzelor sau a feţei la efortul de plâns, oboseală rapidă la supt, creştere lentă sau stagnare în greutate, infecţii respiratorii frecvente. Unele malformaţii cardiace congenitale, adică boli de inimă din naştere, se pot manifesta cu o poziţie frecventă a copilului în genuflexie (pe vine)”, spune medicul specializat în chirurgie cardiovasculară pentru Gândul.

Boala ischemică a inimii sau afecţiunea coronariană este încriminată ca boala vremurilor moderne, iar stresul şi dezechilibrele alimentare duc la apariţia şi dezvoltarea sa. “Angina de efort, angina instabilă şi infarctul sunt etape în evoluţia bolii coronariene, iar principala manifestare este durerea la nivelul toracelui, cel mai frecvent în spatele sternului, durere a cărei intensitate variază de la uşoară la severă în cazul infarctului miocardic. De obicei, durata crizelor anginoase este de ordinul minutelor, iar durerea încetează la oprirea efortului sau la administrarea de nitroglicerină sublingual”, spune medicul pentru Gândul.

În infarctul miocardic, durerea este continuă, prelungită şi acompaniată de fenomene vegetative marcate: disconfort extrem, transpiraţii abundente. “În insuficienţa cardiacă, boala în care inima nu mai face faţă în a asigura necesarul de sânge al organismului, apare oboseala, lipsa de aer, palpitaţiile. Picioarele se umflă, ficatul şi inima se măresc. În urmă cu 20 de ani, insuficienţa cardiacă era determinată de bolile valvulare ale inimii, apărute pe fondul reumatismului acut din timpul copilăriei şi adolescenţei. Odata cu profilaxia şi tratamentul standardizat al afecţiunii reumatice, bolile valvulare au scăzut ca frecvenţă ”, subliniază medicul Chivu Gheorghe Claudiu pentru Gândul.