Prima frunză biologică sintetică ar putea permite oamenilor să colonizeze spaţiul – VIDEO
„Plantele nu cresc în condiţii de gravitaţie zero”, explică Melchiorri. „NASA cercetează diferite modalităţi prin care să producă oxigen pentru călătoriile de lungă distanţă în spaţiu şi care să permită oamenilor să locuiască acolo. Acest material ne permite să explorăm spaţiul mult mai mult decât putem acum”.
Potrivit dezeen.com, proiectul lui Melchiorri, numit „Silk Leaf/ Frunza de Mătase”, a fost realizat ca parte a cursului „Innovation Design Engineering/ Inovaţie de proiectare în Inginerie”, din cadrul Royal College of Art, în colaborare cu Universitatea Tufts. Acesta este format din cloropaste suspendate într-o matrice făcută din proteine de mătase.
„Materialul este extras direct din fibrele de mătase şi are o capacitate uimitoare de a stabiliza moleculele. Am extras cloropastele din celulele plantelor şi le-am amplasat în interiorul proteinelor de mătase. Ca rezultat, am obţinut primul material fotosintetic care este viu şi respiră precum o frunză naturală”, a adăugat Melchiorri.
Exact ca o plantă naturală, pentru a produce oxigen, frunza sintetică nu are nevoie decât de lumină şi o cantitate redusă de apă.
„Frunza de mătase este prima frunză biologică fabricată de om. Este foarte uşoară, consumă puţină energie, este complet biologică”, a adăugat Melchiorri.
„Ideea mea a fost să folosesc eficienţa naturii într-un mediu artificial, fabricat de om. Am creat un iluminat din acest material, folosind lumina pentru a ilumina casa, dar în acelaşi timp pentru a crea oxigen pentru oameni”, a completat inventatorul.
Totodată, acesta este de părere că materialul creat de el ar putea fi folosit la scară largă.
„Ar putea fi, de asemenea, folosit în exterior, pentru faţade sau sisteme de ventilare. Poţi absorbi aerul din exterior, să-l treci prin aceste filtre biologice şi apoi să aduci aer oxigenat în interior”.
„Dezvoltarea „arhitecturii vii” ar putea ajuta umanitatea să supravieţuiască”, susţine şi lectorul senior al Universităţii din Greenwich, Rachel Armstrong.
Sursa: mediafax.ro
Vă mai recomandăm şi: Un nanomaterial revoluţionar îşi poate schimba starea de agregare la atingerea unui buton