4,14 milioane de kilometri pătraţi de gheaţă s-au topit în 2016 în Oceanul Arctic. Consecinţele sunt dramatice

Doar în vara acestui an, 4,14 milioane de kilometri pătraţi de gheaţă s-au topit în Oceanul Arctic. Această topire însemnată a gheţii aduce cu sine consecinţe grave asupra ecosistemelor, fenomen din ce în ce mai uşor de observat.

În alt context, topirea gheţii de la poli înseamnă alte rute de transport maritim. Se estimează că până la jumătatea acestui secol, călătoriile din Europa în Asia se pot scurta cu 10 zile folosind rutele arctice.

• Un cercetător a creat vaccinul administrat prin bere
• De ce pisicile miaună mai mult la bărbați decât la femei?

Biologii însă privesc în lumina consecinţelor asupra altor organisme în afară de fiinţe umane; iar aici nu este inclus doar ursul polar, a cărui situaţie precară se cunoaşte de mai bine de un deceniu. Este vorba de un întreg ansamblu de ecosisteme.

Lipsa gheţii poate permite migrarea anumitor organisme marine, de asemenea, o poate împiedica pe aceea a organismelor terestre. Oceanul Arctic poate stabili legături între Oceanul Atlantic şi Oceanul Pacific, aşa cum cercetătorii de la Global Change Biology au observat, în Marea Mediterană, balena gri care a dispărut din zonă în urmă cu 200 de ani, găsindu-se numai în Oceanul Pacific. Acest lucru aduce cu sine un nou prădător într-un ecosistem care s-a reechilibrat în urma dispariţiei balenei.

Încălzirea acestui ocean şi schimbarea stării de agregare a apei aduce cu sine şi schimbări în lumea microorganismelor, care la rândul lor sunt hrană pentru organismele mai mari.

Sursa: Science News

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Încălzirea globală se va resimţi peste doar 10 ani. Efectele vor fi devastatoare

Coralii din Marea Barieră vor fi modificaţi genetic pentru a se putea adapta la schimbarea climei

100 de miliarde de dolari anual, atat ne costa incalzirea globala

Efectele pe care le produce încălzirea globală asupra animalelor. Cum sunt afectate veveriţele – FOTO