Home » Știință » Concluzie alarmantă: ecosistemele marine se află într-un pericol şi mai mare decât s-a crezut până acum. Nu doar schimbarea climatică este de vină

Concluzie alarmantă: ecosistemele marine se află într-un pericol şi mai mare decât s-a crezut până acum. Nu doar schimbarea climatică este de vină

Publicat: 24.02.2017
Acesta este primul studiu care uneşte două fenomene negative pentru biodiversitatea marină: schimbarea climatică şi pescuitul excesiv.

Cei doi factori au un efect cumulat şi trebuie abordaţi împreună pentru a preveni distrugerea ecosistemelor marine, relatează Seeker.

Conform acestui studiu, există şase puncte fierbinţi de biodiversitate în Atlantic, Pacific şi în Oceanul Indian.

André Chiaradia, co-autor al acestui studiu, precizează că „avem zone critice, unde există anomalie pe termen lung şi aceste zone sunt de asemenea bogate în biodiversitate.

Acest studiu este primul care suprapune distribuţia în oceane a speciilor de pe tot globul cu zone afectate de schimbarea climatică şi ţinteşte să identifice zonele prioritare pentru prezervarea speciilor.

Pentru a reuşi acest lucru, cercetătorii au folosit o bază de date compusă din 2.183 animale marine şi mai mult de trei decenii de informaţie cu privire la temperaturile de pe suprafaţa oceanelor, a curenţilor şi a productivităţii marine. De asemenea, au evaluat, datele pescuitului industrial ale Food and Agriculture Organization din ultimii 60 de ani.

Au observat că există o distribuţie eterogenă a schimbărilor în oceanele Pământului din 1979 până în 2014, cu cele mai mari schimbări la poli şi la tropice. 

Din cauza creşterii temperaturii medii, căldura suplimentară a fost în mare parte absorbită de oceane, schimbând densitatea oceanelor şi formând o stratificaţie. Aceasta previne amestecul apei şi a nutrienţilor, care poate bloca producţia primară care formează tot lanţul trofic al unui ecosistem marin.

„O coincidenţă îngrijorătoare”

Astfel, cercetătorii au reuşit să identifice cele şase puncte fierbinţi, care includ apele pacifice de pe coasta peruană şi Insulele Galapagos, întinzându-se până în Oceanul Atlantic  din jurul Argentinei şi Uruguayului, până pe coasta de est a Africii de Sud şi a Kenyei, apoi în apele din jurul Noii Zeelande şi a sudului Australiei, plus apele Oceaniei şi a Oceanului Pacific central. Practic, cele 6 puncte sunt distribuite în toate emisfera sudică a Terrei (imaginea de mai jos).

Atunci când aceste date au fost corelate cu cele ale activităţii industriale de pescuit, cercetătorii au observat o „coincidenţă îngrijorătoare”. Cele mai bogate zone în diversitate erau cele mai afectate atât de schimbările climatice, cât şi de pescuit.

De asemenea, studiile cu privire la pescuitul excesiv arată că 70% din rezerva de peşte a dispărut de la Al Doilea Război Mondial până astăzi.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

O parte a unui ocean istoric pierdut, care a existat înaintea Atlanticului, a fost descoperită de un geolog

Unul dintre marile mituri a fost distrus: nu există nicio legătură între bombardamentul cu meteoriţi şi explozia în biodiversitate

Ameninţare pentru biodiversitate: o specie descoperită în premieră în Europa produce îngrijorare în Franţa!

Paul Watson: păstorul biodiversităţii marine în lupta contra criminalilor

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Coioții iubesc o singură dată: ce au descoperit oamenii de știință despre monogamie și doliu în lumea animală
Coioții iubesc o singură dată: ce au descoperit oamenii de știință despre monogamie și doliu în lumea animală
Analizele ADN arată cine ar fi fost ultimul șaman siberian
Analizele ADN arată cine ar fi fost ultimul șaman siberian
Carolina Herrera: povestea creatoarei care a transformat eleganța clasică într-un brand global
Carolina Herrera: povestea creatoarei care a transformat eleganța clasică într-un brand global
Venezuela, văzută prin oamenii care i-au modelat istoria: 11 personalități esențiale
Venezuela, văzută prin oamenii care i-au modelat istoria: 11 personalități esențiale
ADN-ul lui Leonardo da Vinci ar putea fi încorporat în arta sa, iar oamenii de știință cred că au reușit să îl extragă
ADN-ul lui Leonardo da Vinci ar putea fi încorporat în arta sa, iar oamenii de știință cred că au reușit să îl extragă
Sute de stele din apropierea Pământului ar putea susține viața
Sute de stele din apropierea Pământului ar putea susține viața
Cum a ajuns un român să fie condamnat degeaba la închisoare în Belgia?
Cum a ajuns un român să fie condamnat degeaba la închisoare în Belgia?
Ce pot face românii cu brazii de Crăciun?
Ce pot face românii cu brazii de Crăciun?
Care este cea mai sigură țară din Europa de Est?
Care este cea mai sigură țară din Europa de Est?
Donald Trump anunță că SUA vor face „ceva în privința Groenlandei, indiferent dacă le place sau nu”
Donald Trump anunță că SUA vor face „ceva în privința Groenlandei, indiferent dacă le place sau nu”
Meteorologii anunță ger în toată țara. Ce temperaturi sunt așteptate?
Meteorologii anunță ger în toată țara. Ce temperaturi sunt așteptate?
Liderii politici din Groenlanda spun clar și răspicat: „Nu vrem să fim americani”
Liderii politici din Groenlanda spun clar și răspicat: „Nu vrem să fim americani”
Țara care și-a schimbat capitala prin decret prezidențial
Țara care și-a schimbat capitala prin decret prezidențial
Oamenii de știință japonezi au construit circuite cerebrale umane în laborator
Oamenii de știință japonezi au construit circuite cerebrale umane în laborator
Cea mai veche dovadă a săgeților otrăvite, dezvăluită în relicve de acum 60.000 de ani
Cea mai veche dovadă a săgeților otrăvite, dezvăluită în relicve de acum 60.000 de ani
Cum ar putea viitoarele misiuni spațiale să contamineze Luna și să distrugă indicii despre originea vieții?
Cum ar putea viitoarele misiuni spațiale să contamineze Luna și să distrugă indicii despre originea vieții?
De ce oamenii din Brazilia pot trăi mai mult de 110 ani?
De ce oamenii din Brazilia pot trăi mai mult de 110 ani?
Meduzele ațipesc la fel ca noi, iar acest lucru ar putea explica originile somnului
Meduzele ațipesc la fel ca noi, iar acest lucru ar putea explica originile somnului