PREMIERĂ: Experţii au reuşit să reactiveze valvele îngheţate ale unei inimi. Procedura ar putea duce la eliminarea listelor de aşteptare pentru transplantul de organe

Medicii, ar reuşit în premieră să reactiveze valvele unei inimi îngheţate, tehnica ar putea duce la dezvoltarea unei bănci de organe în următori 10 ani, relatează Mail Online. 

În prezent pentru transplantarea unui organ, medicii trebuie să se grăbească să transporte organele care pot fi ţinute în gheaţă pentru maximum patru ore. Experţii au estimat că două treimi din inimile şi plămânii transportaţi pentru transplat se irosesc pe drum, în fiecare an. 

• Cum se dezvoltă, de fapt, creierul? Un studiu aruncă o nouă lumină asupra cogniției
• Cele mai clare imagini cu inelele lui Neptun din ultimii 30 de ani, surprinse de Telescopul…

Cercetătorii de la Universitatea din Minnesota susţin că au rezolvat această problemă după ce ,,au reîncălzit”  inima şi ţesuturile unui animal criogenat. 

Principalul autor al studiului, dr. John Bischof a declarat ,,Este pentru prima oară când cineva a reuşit să reactiveze un sistem biologic cu succes, rapid şi uniform fără degradarea ţesutului.”

Cercetătorii susţin că tehnica ar putea salva rinichiul sau inima umană. La sfârşitul anului trecut aproximativ 3.000 de români se aflau pe lista de aşteptare pentru transplantarea unui organ în timp ce aproximativ 300 de persoane au decedat din cauza lipsei de organe, conform Agenţiei Naţionale de Transplant din România. 

Rezultatul oferă speranţe şi personelor care îşi doresc să apeleze la criogenie. Însă cercetătorii susţin că o astfel de procedură nu va fi posibilă în următori 10 ani. Descoperirea reprezintă un pas important, iar listele de aşteptare pentru transplantul de organe ar putea dispărea în următori doi ani.

Cercetătorii au utilizat silicat acoperit cu nanoparticule de oxid de fier, care acţionează ca încălzitor pentru ţesuţul pe care este amplasat după ce este activat de unde electromagnetice non-invazive.  Încălzirea are loc la o temperatură cuprinsă între 100 şi 200 grade Celsius în fiecare minut, de 10 până la 100 de ori mai rapid decât în cazul metodelor anteioare. 

După reîncălzire, ţesutul nu a prezentat semne de degradare, iar nanoparticulele cu oxid de fier au putut fi îndepărtate în siguranţă de pe organ. 

Testele pe probe de ţesut uman vor avea loc în următoarele 18 luni, urmând ca tehnologia să fie utilizată pe anumite părţi ale mâinilor şi feţelor umane. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: