Astronomii au găsit o surpriză ascunsă pe partea întunecată a planetei Venus

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

„Este prima dată când am fost capabili să caracterizăm modul în care atmosfera circulă pe partea întunecată a lui Venus la scară globală”, a precizat autorul acestui studiu, astrofizicianul Javier Peralta de la Japan Aerospace Exploration Agency (JAXA).

„În timp ce curenţii atmosferici de pe partea spre Soare a planetei au fost studiaţi în detaliu, partea întunecată a rămas neexplorată”, adaugă acesta.

Venus efectuează o rotaţie în jurul axei sale în 243 de zile terestre, având cea mai lentă rotire din Sistemul Solar, iar până acum nu se ştiau prea multe despre ce se întâmplă atunci când soarele apune (pentru o perioadă foarte lungă de timp), scrie Science Alert.

Pentru a afla, echipa de cercetători spanioli a lui Peralta a utilizat instrumentul Visible and Infrared Thermal Imaging Spectrometer (VIRTIS) al navei spaţiale Venus Express a ESA, care a orbitat planeta între anii 2006 şi 2014.

Atmosfera lui Venus este dominată de vânturi puternice care străbat suprafaţa cu o viteză de 60 de ori mai mare decât rotirea planetei, fenomen numit super-rotaţie.

Până acum, „modelele atmosferei venusiene au fost incapabile să reproducă această super-rotaţie, care indică în mod clar că ne pot lipsi unele piese din puzzle”, susţine Peralta.

Emisiile termale au fost observate în straturile superioare ale atmosferei planetei, dar ce se întâmpla sub această pătură de nori era un lucru necunoscut de oamenii de ştiinţă. Mulţumită sondei Venus Express şi a echipei de cercetători, avem acum o imagine mai clară.

„Este un rezultat neaşteptat”

Modelele existente alte atmosferei au prezis că super-rotaţia se petrece aproape la fel atât pe partea întunecată a planetei Venus, cât şi pe partea luminată, dar noile imagini în infraroşu ilustrează o imagine diferită, în sensul că furtunile venusiene sunt chiar mai puternice şi mai haotice atunci când sunt ascunse de Soare.

Echipa a arătat că în timpul nopţii care durează aproximativ nouă luni terestre, în atmosfera lui Venus se formează nori gigantici în formă şi în tipare asemenea unor filamente care nu sunt observat în atmosfera din timpul zilei. Savanţii consideră că undele staţionare sunt responsabile.

„Undele staţionare sunt ceea ce am numi unde gravitaţionale – cu alte cuvinte, curenţi care sunt generaţi în atmosfera inferioară a planetei Venus care nu par să se mişte odată cu rotaţia planetei”, precizează Agustin Sanchez-Lavega, unul dintre cercetători, de la Universitatea del País Vasco din Spania.

„Aceste unde sunt concentrate peste zonele muntoase ale lui Venus, ceea ce sugerează că topografia planetei influenţează ceea ce se petrece deasupra, în nori”, adaugă acesta.

Nu este prima dată când se descoperă că relieful influenţează norii, dar cercetătorii au observat că această formă a norilor nu este limitată numai la zonele cu altitudini ridicate. Studiul confirmă că aceste unde de gravitaţie apar şi în zonele mai joase ca cele din emisfera sudică a planetei, deşi în mod bizar nu se găseau în cea mai de jos parte a atmosferei, până la 50 de kilometri altitudine.

Savanţii nu cunosc încă natura acestui fenomen, precizând că „este un rezultat neaşteptat”, întrucât „ne aşteptam să găsim aceşti curenţi în nivelurile inferioare pentru că le vedeam în părţile superioare ale atmosferei şi ne-am gândit că s-a ridicat din norii din proximitatea suprafeţei venusiene”, adaugă Ricardo Hueso de la Universitatea Ţării Basce din Spania.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Noi dovezi susţin ideea că Venus a avut un ocean şi condiţii pentru apariţia vieţii

Fenomen uimitor descoperit în atmosfera lui Venus de cercetătorii japonezi, care poate rezolva o enigmă a planetei

Planeta Venus ar fi putut găzdui în trecut forme de viaţa

Venus a fost prima planetă locuibilă din sistemul nostru solar