În premieră, embrionul uman a fost editat pentru explorarea funcţiilor genetice

În cadrul ultimelor cercetări, specialiştii au reuşit să dezactiveze sau să îndepărteze gene ale şoarecilor, muştelor de fructe, drojdiei şi a  altor subiecţi de laborator pentru a investiga rolul obişnuit al genelor, relatează Science News. 

Anul trecut, guvernul din Marea Britanie a permis efectuarea editării genetice realizate asupra unui embrion uman, obţinut în urma fertilizării in vitro. Timp de un an, specialiştii au optimizat tehnica pe embrioni ai şoarecilor şi pe celule stem prelevate de la oameni, înainte de a efectua experimentul pe embrionul uman. 

• De ce ni se pare că luna decembrie „vine mai devreme” în fiecare an?
• Ce este ADHD și ce înseamnă cu adevărat

Cercetarea remarcabilă permite specialiştilor să studieze direct dezvoltarea genelor, afirmă biologul Dieter Egli din cadrul Universităţii din Columbia. ”Tot ceea ce ştim până în prezent despre dezvoltarea umană am obţinut prin intermediul studiilor pe şoareci, broaşte şi alte organisme,” adaugă Egli. 

Însă grupul condus de cercetătoarea Kathy Niakan s-a axat pe editarea genei OCT4, un reglator al activităţii genetice, important în cadrul dezvoltării embrionului la şoareci. În cazul oamenilor, gena ajută celulele stem din embrion să rămână flexibile pentru a se putea dezvolta în diferite celule ale corpului, proprietate cunoscută cu denumirea de pluripotentă. 

Specialiştii au utilizat proteina OCT4 pentru a reprograma celulele adulte în celule asemănătoare celor embrionice. Însă, anterior, cercetătorii nu cunoşteau cu sigurnaţă modul în care gena OCT4 operează. Naikan a descoperit că gena funcţionează în cadrul etapelor diferite de dezvoltare embrională, la om faţă de şoareci. 

În cadrul experimentelor, embrionul uman căruia îi lipsea gena OCT4 avea dificultăţi de evoluare în stadiul blastocist. Aproximativ 19% dintre embrionii modificaţi au reuşit să formeze blastocist, în timp ce 47% dintre embrionii nemodificaţi au ajuns în această etapă de evoluţie. Blastocistele sunt bile formate din 200 de celule în primele 5-6 zile după fertilizare. Stratul exterior al blastocitelor ajută la formarea placentei. Din interiorul blastocistului un tip de celule stem vor deveni sacul placentei. Iar un alt tip format din aproximativ 20 de celule, cunoscut cu denumirea de progenitor epiblastic, vor duce la formarea tuturor celulelor din corp. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: