Home » Știință » ”Mini-creierele” umane tridimensionale scot la iveală fundamentul genetic al bolilor mintale majore

”Mini-creierele” umane tridimensionale scot la iveală fundamentul genetic al bolilor mintale majore

”Mini-creierele” umane tridimensionale scot la iveală fundamentul genetic al bolilor mintale majore
Publicat: 30.04.2018
Cercetătorii au creat în laborator instrumente de editare genetică şi mini-organe pentru a studia efectele mutaţiilor genei DISC1 în organoidele cerebrale (mini-creiere) cultivate din celulele stem umane. Experimentele aruncă o nouă lumină asupra mecanismelor de dezvoltare ale bolilor mintale.

Acest studiu al cercetătorilor de la Brigham and Women’s Hospital vine în contextul în care bolile mintale majore, precum schizofrenia, depresia severă şi tulburarea bipolară au o cauză genetică comună, scrie Science Daily.

Până acum, nu a existat o metodă care să analizeze efectele genei DISC1 la oameni, iar testele pe animale au fost în mare parte irelevante atunci când se aplicau unui model uman. „Mini-creierele ne pot ajuta să studiem dezvoltarea cerebrală”, a precizat Tracy Young-Pearse, una dintre membrele echipei de cercetare. „Comparativ cu metodele tradiţionale care ne-au permis să studiem celulele umane în culturi bidimensionale, aceste culturi ne permit să investigăm structura tridimensională şi funcţia celulelor pe măsură ce se dezvoltă, furnizându-ne mai multe informaţii decât am putea obţine cu o cultură tradiţională”.

Cu ajutorul instrumentului de editare genetică, CRISPR-Cas9, savanţii au modificat activitatea genei DISC1, creând mutaţia văzută în studiile asupra familiilor care au suferit de aceste boli. Apoi, echipa a comparat mini-creierele „mutante” cu grupul de control al mini-creierelor normale.

Mini-creierele cu mutaţii au avut perturbări structurale mai mari, comparativ cu organoidele în care DISC1 a rămas intact. Spus mai exact, spaţiile umplute cu fluid, numite ventricule, din mini-creierele modificate erau mai numeroase şi mai mici decât cele din mini-creierele grupului de control.

„Prin producerea organoidelor cerebrale din celule stem, am putut controla cu atenţie aceste experimente. Ştim că orice diferenţe pe care le vedem sunt din cauza mutaţiilor în gena DISC1 pe care le-am introdus”, a precizat Young-Pearse. „Prin observarea modului în care mutaţiile genei DISC1 afectează morfologia şi expresia genetică a organoidelor cerebrale, întărim legătura dintre mutaţia din DISC1 şi bolile mintale, furnizând noi căi de investigaţie a acestei relaţii”.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Persoanele cu un IQ ridicat pot suferi de boli mintale

Un studiu amplu confirmă: creativitatea este asociată cu tulburările mintale

În urma unei simple analize a sângelui, medicii ar putea detecta două boli mintale grave

Un grup de cercetători a implantat ”mini-creiere” în rozătoare, iar efectele ulterioare au fost uimitoare

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor la clasa întâi
De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor la clasa întâi
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record
Ziua în care Winston Churchill a anunţat că Marea Britanie a dezvoltat bomba atomică
Ziua în care Winston Churchill a anunţat că Marea Britanie a dezvoltat bomba atomică
Cercetătorii chinezi au inventat o baterie care ar putea revoluționa industria energetică
Cercetătorii chinezi au inventat o baterie care ar putea revoluționa industria energetică
Merită sau nu să cumpărăm șampoanele mai scumpe?
Merită sau nu să cumpărăm șampoanele mai scumpe?
Iată de ce este recomandat să-ți încarci telefonul înainte să se descarce complet
Iată de ce este recomandat să-ți încarci telefonul înainte să se descarce complet
Medicii trag un semnal de alarmă: tot mai multe femei vor suferi de boli cardiovasculare
Medicii trag un semnal de alarmă: tot mai multe femei vor suferi de boli cardiovasculare