Home » Știință » A fost detectat mecanismul de ”apărare” al celulelor cancerului mamar. Cum reuşeşte boala să se răspândească în corp chiar şi după chimioterapie

A fost detectat mecanismul de ”apărare” al celulelor cancerului mamar. Cum reuşeşte boala să se răspândească în corp chiar şi după chimioterapie

A fost detectat mecanismul de ”apărare” al celulelor cancerului mamar. Cum reuşeşte boala să se răspândească în corp chiar şi după chimioterapie
Publicat: 24.05.2018
Cercetătorii au identificat mecanismul ce permite ceulelor cancerului mamar să rămână inactive în anumite regiuni ale corpului doar pentru a se reactiva după câţiva ani cu o forţă letală.

În cadrul experimentelor cu celule umane şi pe şoareci vii, cercetătorii au demonstrat că prin oprirea acestui mecanism cu ajutorul medicamentelor sau a modificării genetice au micşorat numărul de celule canceroase şi le-au inhibat capacitatea de împrăştiere, informează AFP

Descoperirea prezentată în jurnalul Nature Communications furnizează o ţintă promiţătoare pentru dezvoltarea terapiilor ce ar putea stopa cancerul mamar. Peste 90% din morţile asociate cancerului la sân au loc în timpul metastazelor, atunci când boala migrează către alte organe ale corpului. Pentru o lungă perioadă de timp, cercetătorii au încercat să înţeleagă cum reuşesc celulele canceroase să rămână ascunse, uneori timp de zeci de ani, şi mecanismul ce le reactivează. 

„Rezultatele noastre sugerează că celulele cancerului la sân pot supravieţui pentru o lungă perioadă de timp datorită unui proces celular denumit autofagie”, a declarat coautorul studiului Kent Hunter, cercetător în cadrul National Cancer Institute (NCI, Maryland). 

Autofagia are loc atunci când orice tip de celulă, sănătoasă sau canceroasă îşi modiifică structura internă pentru a supravieţui unui stresat sau cu sărac în nutreinţi. Acest lucru permite celulei să intre parţial într-o stare de hibernare. 

Descoperirea îi ajută pe specialişti să explice de ce tratatmentele din prezent dau greşi deseori. ”Majoritatea tratamentelor sunt create pentru a ataca celulele ce se divid. Cele inactive nu se divid atât de frecvent de aceea au o rezistenţă la tratament,” a declarat Hunter. În cadrul unuia dintre experimente Hunter a injectat celule canceroase inactive în şoareci. Unei jumătăţi dintre subiecţi le-a fost oferit un tratament ce inhibă autofagia, în timp ce restul au primit un tratament placebo. În cadrul celui de-al doilea experiment au alterat o genă ce controlează autofagia. Ambele proceduri au scăzut ”considerabil” rata de supravieţuire a celulelor canceroase şi au limitat răspândirea, concluzionează cercetătorii în cadrul studiului. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: 

 
 
 
 
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase