Prima pagină Stiinta

Stephen Hawking a avertizat că ''superoamenii'' ne vor înlocui. Avea dreptate?

Alexandru Voiculescu | 10.21.2018 | ● Vizualizări: 15111
Credit foto: HEPTA     + zoom
Galerie foto (1)

Păstrând tradiţia fizicienilor faimoşi care fac afirmaţii despre subiecte dincolo de aria lor de specialitate, Hawking a declarat, într-un eseu publicat post-mortem pe 14 octombrie în Sunday Times, că omenirea riscă să fie înlocuită de „superoameni” modificaţi genetic. Însă, unii experţi îl contrazic.

Conform fizicianului, cercetările destinate îmbunătăţirii sănătăţii şi a vieţii umane vor fi în ultimă instanţă corupte. Se va începe modificarea oamenilor pentru a trăi mai mult, pentru a fi mai inteligenţi sau pentru a fi mai agresivi.

„Odată ce au apărut aceşti superoameni, vor începe probleme politice majore cu oamenii neîmbunătăţiţi care nu vor putea ţine pasul. Probabil vor dispărea sau vor ajunge irelevanţi”, a scris Stephen Hawking.

Fizicianul nu este singurul care a descris acest scenariu îngrijorător. În prezent, editarea genetică disponibilă pentru oameni a tratat probleme medicale severe. Pentru bolile incurabile şi letale, doctorii au modificat genele oamenilor pentru a preveni bolile. Au mai existat şi experimente în China, unde schimbările genetice se transmit de la o generaţie la alta pentru a preveni transmiterea bolilor ereditare. Specialiştii în bioetică susţin că tehnologia genetică poate duce la diferite probleme, potrivit Live Science.



Cea mai urgentă nu este aceea a „superoamenilor”. Cea mai importantă problemă cu terapia genetică este că nu e înţeleasă pe deplin, conform NHGRI (National Human Genome Research Institute). Cercetătorii nu cunosc toate efectele secundare posibile ale editării genetice sau riscul acestor schimbări pe mai multe generaţii. Mai mult, „în transferul genetic persoanele afectate de această procedură încă nu există. Astfel, potenţialii beneficiari nu sunt într-o poziţie să-şi dea acordul sau să refuze procedura”, au precizat cei de la NHGRI.

Mai există şi riscul că dacă editarea genetică ar fi devenit o procedură mai răspândită, ar fi disponibilă numai celor bogaţi, iar eforturile de a preveni  bolile genetice ar putea fi confundate cu eforturile de creare de oameni îmbunătăţiţi, au precizat specialiştii de la National Institutes of Health.

Cercetătorii de la University of Missouri Center for Health Ethics au publicat un document în care, în aceeaşi notă, se ridică posibilitatea ca eforturile de eliminare a bolilor genetice să ducă la eradicarea eugenică a oamenilor cu dizabilităţi. De asemenea, conform acestora, într-o societate în care fiinţele umane sunt îmbunătăţite, „modelele” anterioare riscă să devină irelevante.

„Dacă vrei să sperii oamenii cu o tehnologie, ai face previziuni ca acelea”

Totuşi, cu cât un argument de bioetică se apropie de lumea imaginată de Hawking, cu atât previziunile devin mai vagi, pentru că ştiinţa mai are cale lungă până în acel moment. Iar acum, acest tip de narativă este doar o paranoie confuză, conform biologului Matthew Willmann, biolog şi director al Plant Transformation Facility de la Cornell University.

„M-a frustrat când am citit ce a scris Hawking pentru că, pentru mine, dacă vrei să sperii oamenii cu o tehnologie care are unele efecte pozitive uimitoare pentru omenire, ai face previziuni ca acelea”, a precizat cercetătorul.

Însă, o lume ca cea imaginată de Hawking este posibilă din punct de vedere teoretic, a recunoscut Willman. „S-ar putea întâmpla? Da. Dar sunt multe lucruri care au loc pentru a împiedica să se întâmple”, a mai adăugat biologul.

Instituţiile ştiinţifice şi guvernele dezvoltă coduri etice stricte şi legi care ar reglementa editarea genetică. Acestea ar fi incredibil de greu de evitat fără ca lumea să nu-şi dea seama.

Mai mult, genetica este prea complicată şi complexă pentru a fi utilizată uşor în scopuri malefice. „Poţi edita doar atunci când ai suficientă informaţie despre funcţionarea genelor”, a precizat Willman.

În studiile sale, a putut crea plante cu trăsături genetice specifice doar prin crearea multor plante cu malformaţii genetice grave. De-a lungul timpului, cercetătorul şi colegii săi şi-au dat seama ce fac anumite gene şi cum acestea pot fi modificate pentru a obţine rezultatele dorite. Dar experimentele au fost posibile pentru că „plantele nu plâng”, aşa cum a declarat biologul.

Un proiect similar pe oameni ar dura mult mai mult şi ar fi extrem de greu de realizat într-o societate modernă.

Îngrijorarea lui Stephen Hawking se găseşte şi la cei care au expertiza să facă aceste previziuni, anume specialiştii în bioetică, dar un asemenea scenariu este prea vag şi îndepărtat, iar astăzi există probleme etice mai urgente.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Ultima lucrare a lui Hawking poate fi cheia către înţelegerea teoriei universurilor paralele

Şapte lucruri surprinzătoare despre Stephen Hawking pe care puţini le cunosc

Ce gest a făcut Stephen Hawking înainte de fi imobilizat în scaun cu rotile

Stephen Hawking susţine că ştie ce s-a întâmplat înainte de apariţia timpului