Omenirea încă evoluează, dar cercetătorii nu înţeleg motivul ce stă la baza procesului

Evoluţia reprezintă o schimbare treptată a ADN-ului unor specii de-a lungul mai multor generaţii. Conform Independent, evoluţia poate să apară ca urmare a selecţiei naturale, când anumite abilităţi create de mutaţiile genetice ajută organismul să supravieţuiască şi să se reproducă.

Astfel de mutaţii sunt transmise, în special, viitoarelor generaţii pentru creşterea populaţiei. Treptat, aceste mutaţii devin comune în întregul grup. Prin analizarea studiilor globale a ADN-ului uman, putem observa dovezi ale faptului că selecţia naturală a produs, recent, schimbări şi continuă să o facă. Deşi medicina modernă elimină unele dintre cauzele mortalităţii, în ţările fără acces la sisteme de sănătate bune, populaţiile continuă să evolueze. Supravieţuitorii epidemiilor de infecţii duc la apariţia selecţiei naturale prin oferirea rezistenţei genetice către urmaşi.

• De ce dormitul mai mult în weekend poate fi sănătos?
• De ce oamenii care sforăie nu se trezesc din cauza propriului zgomot?

ADN-ul uman prezintă dovezi ale unei selecţii recente ca urmare a rezistenţei dezvoltate la boli precum febra Lassa sau malarie. Selecţia ca răspuns la malarie încă se produce în regiuni unde boala apare frecvent.

Oamenii se adaptează şi la mediul înconjurător

Locuitori din Tiber/Captură Yotube

Mutaţiile le-au permis oamenilor să se adapteze la altitudini mari, acestea sunt comune la populaţiile din Tibet, Etiopia şi Anzi

Răspândirea mutaţiilor genetice în Tibet este probabil cea mai rapidă, ce s-a desfăşurat pe aproximativ 3000 de ani. Frecvenţa acestor mutaţii ce cresc nivelul de oxigen din sânge îi ajută pe localnici să supravieţuiască la altitudini mari, astfel supravieţuiesc şi mai mulţi copii.

Alimentaţia, un factor de evoluţie

Alimentaţia este o altă sursă de adaptare. Dovezile ADN-ului inuiţilor arată existenţa unei adaptări recente ce le-a permis să supravieţuiască unei alimentaţii bogate în grăsimi obţinute de la mamifere din Arctica. Studiile au arătat că selecţia naturală favorizează apariţia unei mutaţii ce permite adulţilor să producă enzima ce duce la descompunerea zaharurilor din lapte. Aproximativ 80% din europeni au această mutaţie, dar în zone ale estului Asiei, unde laptele nu este atât de comun, există incapacitatea de digerare a lactozei.

De asemenea, oamenii s-ar putea adapta şi la o alimentaţie nesănătoasă. Un studiu privind modificările genetice ale unei familii din SUA arată apariţia unei selecţii pentru reducerea tensiunii arteriale şi a nivelului de colesterol ce pot fi letale în cazul alimentaţiei omului modern.

Specialiştii au comparat evoluţia genetică a oamenilor şi a altor specii de animale pentru a determina genele ce evoluează cel mai rapid la oameni. Una dintre aceste gene este HAR1, necesară în dezvoltarea cerebrală. O secţiune aleatorie a ADN-ului uman este în proporţie de 98% identică cu cea a cimpanzeilor, dar gena HAR1 evoluează atât de rapid încât este similară doar în proporţie de 85%.

Deşi cercetătorii observă apariţia acestor modificări, încă nu înţeleg de ce aceste gene evoluează atât de rapid faţă de altele.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Procesul de evoluţie al organismelor este mult mai complex decât se credea

Noi informaţii importante despre istoria evoluţiei omului. Când am început să mergem pe două picioare şi când ”ne-am dat jos din copaci”?

Un nou studiu sugerează că evoluţia îi poate favoriza pe cei ”leneşi”

5 aspecte care atestă faptul că evoluţia umană continuă