Prima pagină Stiinta

Într-un detaliu fără precedent, astronomii au asistat la primele momente ale morţii unei stele. Observaţiile sunt extrem de utile în înţelegerea expansiunii Universului

Alexandru Voiculescu | 12.04.2018 | ● Vizualizări: 1524
Credit: NASA/JPL-Caltech     + zoom
Galerie foto (1)

O echipă internaţională de cercetători, inclusiv astronomi de la Australian National University (ANU) a folosit telescopul spaţial Kepler alături de alte telescoape de la sol pentru a observa primele momente ale morţii unei stele, într-un detaliu fără precedent. Aceste observaţii sunt foarte utile în studiile viitoare care au ca miză înţelegerea expansiunii Universului şi a naturii materiei întunecate.

Astronomii au fost martorii morţii stelei aflate extrem de departe de noi, ca parte dintr-un proiect menit să rezolve misterul exploziilor stelare, scrie Phys.

„Kepler - în ultimele sale zile înainte de a rămâne fără combustibil şi a se retrage - a observat schimbările în luminozitate ale exploziei stelare de la începuturile sale, în timp ce telescoapele de pe Pământ au detectat schimbări în culoare şi în compoziţie atomică a stelei”, a precizat Brad Tucker, unul dintre autorii studiului.

SN 2018oh, aşa cum a fost denumit obiectul, este o supernovă de Tipul Ia, acel tip pe care astronomii îl folosesc pentru a măsura expansiunea Universului şi de a cerceta natura materiei întunecate.



„Înainte de Kepler, era aproape imposibil de studiat primele etape ale exploziei stelare”, a mai adăugat Tucker.

O supernovă de Tipul Ia se luminează în decurs de 3 săptămâni, iar apoi strălucirea începe să se diminueaze treptat, dar această supernovă s-a aprins rapid în doar câteva zile de la explozia iniţială. Dark Energy Camera de la Cerro Tololo Inter-American Observatory din Chile şi Panoramic Survey Telescope and Rapid Response System de la Haleakala Observatory din Hawaii au scos la iveală că supernova a avut culoarea albastru în timpul perioadei de intensitate maximă, un indiciu al temperaturilor extrem de ridicate - miliarde de grade Celsius.

Tucker a precizat că unele modele teoretice propun că o pitică albă în explozie - o stea care şi-a epuizat combustibilul nuclear - a lovit o stea apropiată pentru a cauza o supernovă, ceea ce pare a fi cauza lui SN 2018oh.

„Este posibil ca în cazul lui SN 2018oh unda de şoc de la pitica albă să fi ajuns la steaua pereche, creând un halo extrem de fierbinte”, a menţionat cercetătorul.

Trei lucrări pe acest subiect vor fi publicate în jurnalele Astrophysical Journal Letters şi Astrophysical Journal.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Caz unic în astronomie care i-a contrariat pe cercetători: o stea a explodat, a supravieţuit, apoi a explodat din nou după 60 de ani

Astronomii au descoperit o stea enigmatică ce are o vârstă apropiată de cea a Universului

Astronomii au descoperit cea mai rapidă stea din galaxia noastră

Descoperire remarcabilă cu privire la una dintre cele mai luminoase stele de pe cerul nostru. ''Este foarte aproape să se dezintegreze''