Boala Parkinson: riscuri, simptome şi tratament

În boala Parkinson, celulele nervoase din substantia nigra, o regiune din creier care produce dopamină, devin afectate sau chiar mor; ceea ce rezultă în pierderea neuronilor producători de dopamină. Simptomele care pot apărea sunt tremurături, mişcări lente şi rigiditate musculară, scrie Live Science.

Simptome

• De ce dormitul mai mult în weekend poate fi sănătos?
• De ce oamenii care sforăie nu se trezesc din cauza propriului zgomot?

Aşa cum am menţionat anterior, simptomele fizice sunt tremurăturile, care au loc ori la extremităţi (degete, mâini şi picioare) sau la bărbie. De asemenea, tremurăturile pot fi un prim semn al existenţei bolii. Rigiditatea musculară se instalează de obicei în picioare şi braţe, dar şi în restul sistemului muscular. 

Mişcările lente reprezintă un alt simptom al bolii Parkinson. Acestea includ dificultatea de a te ridica de pe un scaun şi în mişcările involuntare, precum clipitul. Muşchii faciali pot fi şi ei afectaţi, cauzând o lipsă a expresiei. Echilibrul, problemele de mers şi de postură formează un alt simptom al acestei boli neurodegenerative. Un mers poticnit şi o postură incorectă a corpului sunt caracteristice pentru oamenii cu Parkinson şi duc la lipsa de echilibru.

Simptomele se dezvoltă lent, odată cu trecerea timpului, fiind greu de detectat în primele faze ale bolii. De asemenea, progresia simptomelor şi intensitatea lor pot varia de la o persoană la alta.

Mai mult, boala Parkinson are şi o serie de simptome care nu sunt asociate cu locomoţia. Şi acestea pot afecta calitatea vieţii unei persoane. Depresia şi anzietatea sunt des întâlnite la pacienţii cu Parkinson. Afecţiunile cognitive care afectează memoria, gândirea, judecata şi abilitatea de a găsi cuvinte. O sensibilitate redusă a mirosului poate fi un prim semn al existenţei bolii. Insomnia, oboseala în timpul zilei şi visele vii sunt semne asociate cu boala Parkinson.

Cauze şi factori de risc

Cauza bolii nu este cunoscută, dar cercetătorii suspectează că este o combinaţie dintre factorii genetici şi de mediu. Boala Parkinson este o boală a bătrâneţii, fiind mai probabilă apariţia la oamenii din jurul vârstei de 60 de ani, iar riscul creşte cu fiecare deceniu după această vârstă.

Totodată, bărbaţii sunt mai predispuşi la apariţia acestei boli, cauza fiind necunoscută.

Unele mutaţii genetice pot contribui la dezvoltarea Parkinsonului şi pot duce la creşterea riscului. Dar multe cazuri nu sunt cauzate de moştenirea unor gene asociate. Doar 10% din oamenii cu această maladie sunt predispuşi genetic la condiţie.

Expunerea la diferite toxine poate fi o altă cauză. Studiile au arătat că expunerea la pesticide, erbicide şi consumul de apă de fântână pot fi asociate cu un risc crescut de apariţie a bolii Parkinson, dar acest risc este relativ mic.

Rănile repetate la cap ce duc la pierderea cunoştinţei au fost asociate cu creşterea riscului apariţiei bolii.

Diagnostic

Nu există niciun test specific, precum un test de sânge sau un RMN, care să poată fi folosit în diagnosticarea bolii Parkinson. Acesta este bazat pe o constelaţie de descoperiri în urma unei examinări amănunţite.

Spre exemplu, diagnosticul poate veni parţial de la identificarea simptomelor în timpul unei examinări fizice, care poate scoate la iveală rigiditatea şi mişcările lente. În urma unei examinări neurologice, se pot exclude alte cauze. Spre exemplu, un atac cerebral poate cauza probleme de echilibru sau tremurăturile pot fi efectul secundar al unor anumite medicamente.

Tratamente

Există multe tratamente care se pot ocupa de simptomele bolii, dar niciunul nu poate încetini avansarea acesteia.

Levodopa, un medicament care produce dopamină, în combinaţie cu medicamentul carbidopa, este folosit pentru a controla simptomele motorii. Carbidopa ajută la prevenirea ameţelilor şi stărilor de vomă asociate cu administrarea medicamentului levodopa.

Studiile au arătat că activitatea fizică poate încetini înrăutăţirea simptomelor. Stimularea cerebrală este o metodă care de asemenea poate ameliora simptomele. În această intervenţie chirurgicală, electrozii sunt implantaţi în creier pentru a reduce problemele asociate maladiei.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Un tratament radical împotriva bolii Parkinson a fost testat pe oameni

Femeia care poate mirosi boala Parkinson: Descoperirea întâmplătoare care uimeşte cercetătorii – FOTO

Descoperire neaşteptată cu privire la boala Parkinson. Riscul apariţiei poate fi redus semnificativ

O descoperire face ca pacienţii cu boala Parkinson să poată fi vindecaţi