Home » Știință » Amoniul a fost o sursă de hrană importantă pentru primele forme de viaţă de pe Terra

Amoniul a fost o sursă de hrană importantă pentru primele forme de viaţă de pe Terra

Amoniul a fost o sursă de hrană importantă pentru primele forme de viaţă de pe Terra
Publicat: 26.05.2019
O echipă de cercetători de la mai multe universităţi din lume a ajuns la concluzia că amoniul a fost una din sursele de hrană ale primelor organisme de pe Terra.

Viaţa pe planeta noatră reprezintă un accident fericit care a avut loc ca urmare a întrunirii mai multor condiţii. Astfel, existenţa în mediul planetei a unor cantităţi mari şi accesibile a unor elemente precum azotul şi fosforul a reprezentat o condiţie fundamentală pentru viaţă. Aceste elemente fiind necesare în formare moleculelor din codurile ADN ale organismelor.

Într-un studiu recent, publicat în Nature Geoscience, se demonstrează modul în care prezenţa celor două elemente, azot şi fosfor, au contribuit la creşterea proporţiei de oxigen din atmosfera terestră, devenind un factor cheie în evoluţia formelor primordiale de viaţă, notează Science Daily.

Una dintre cele mai dramatice şi importante schimbări din istoria planetei noastre şi a evoluţiei vieţii este reprezentată de apariţia şi răspândirea fotosintezei. Acest fenomen a transformat fundamental planeta noastră, oferind o sursă constantă de carbon pentru biosferă şi una de oxigen pentru atmosferă. Punctul culminant al acestei trasformări a fost reprezentat de evenimentul numit Marea Oxigenare, care a avut loc în urmă cu 2,3 -2,4 miliarde de ani.

Deşi existenţa şi utilizarea nutrienţilor a avut o importanţă capitală în evoluţia vieţii, cercetătorii nu ştiu multe detalii legate de disponibilitatea azotului şi fosforului dinaintea Marii Oxigenări în oceane. Mai exact, rămâne necunoscut modul în care evenimentele de acum 2,4 miliarde de ani au influenţat şi au fost influenţate de existenţa celor două elemente în natură.

Prin cercetarea unor mostre de roci din urmă cu 2,7 miliarde de ani, cercetătorii au identificat cele mai vechi urme ale fotosintezei oxigenului dar şi urme ale ciclului azotului. Astfel, înţelegând mai bine primele etape ale creşterii cooncentraţiei de oxigen din atmosfera terestră.

Un bufet suedez pentru primele forme de viaţă

Doctorul Christopher Junium, conferenţiar universitar pentru Ştiinţe Planetare din SUA, explică importanţa rocilor studiate: „Există o cantitate limitată din roca pe care o folosim în analizele noastre. Marea parte a rocilor care au vârsta necesară pentru aceste teste au fost deformate în cei 2,7 miliarde de ani de către forţele tectonice, ducând spre pierderea indiciilor legate de primele forme de piatră”.

Rezultatele testelor realizate pe aceste roci au condus spre concluzia că oceanele primordiale prezentau cantităţi mari de amoniu. Acesta furnizând azotul necesar biosferei primordiale, fiind asociat cu producerea de oxigen.

Dr. Aubrey Zerkle, de la Departamentul de Ştiinţe Planetare al Universităţii Saint Andrews, explică: „Astăzi ne gândim la amoniu ca la o substanţă cu miros neplăcut din produsele noastre de curăţenie, dar pentru formele de viaţă primordiale acesta ar fi fost un fel de bufet suedez în comparaţie cu „resturile” pe care erau obligate să le consume până în acel moment”.

În mod surpinzător, cercetătorii au descoperit că o oxigenarea semnificativă a atmosferei, are loc după 400 de milioane de ani faţă de acel moment (în urmă cu 2,3 miliarde de ani), fapt din care aceştia au dedus că alţi nutrienţi, printre care şi fosforul, au jucat un rol important în procesul evolutiv.

Citeşte şi:

 

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt
Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu