Amoniul a fost o sursă de hrană importantă pentru primele forme de viaţă de pe Terra

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Viaţa pe planeta noatră reprezintă un accident fericit care a avut loc ca urmare a întrunirii mai multor condiţii. Astfel, existenţa în mediul planetei a unor cantităţi mari şi accesibile a unor elemente precum azotul şi fosforul a reprezentat o condiţie fundamentală pentru viaţă. Aceste elemente fiind necesare în formare moleculelor din codurile ADN ale organismelor.

Într-un studiu recent, publicat în Nature Geoscience, se demonstrează modul în care prezenţa celor două elemente, azot şi fosfor, au contribuit la creşterea proporţiei de oxigen din atmosfera terestră, devenind un factor cheie în evoluţia formelor primordiale de viaţă, notează Science Daily.

• Ceva ciudat s-a întâmplat cu Pământul în 2010, iar oamenii de știință tot nu înțeleg ce…
• Cum să faci un avion de hârtie „aprobat” de NASA?

Una dintre cele mai dramatice şi importante schimbări din istoria planetei noastre şi a evoluţiei vieţii este reprezentată de apariţia şi răspândirea fotosintezei. Acest fenomen a transformat fundamental planeta noastră, oferind o sursă constantă de carbon pentru biosferă şi una de oxigen pentru atmosferă. Punctul culminant al acestei trasformări a fost reprezentat de evenimentul numit Marea Oxigenare, care a avut loc în urmă cu 2,3 -2,4 miliarde de ani.

Deşi existenţa şi utilizarea nutrienţilor a avut o importanţă capitală în evoluţia vieţii, cercetătorii nu ştiu multe detalii legate de disponibilitatea azotului şi fosforului dinaintea Marii Oxigenări în oceane. Mai exact, rămâne necunoscut modul în care evenimentele de acum 2,4 miliarde de ani au influenţat şi au fost influenţate de existenţa celor două elemente în natură.

Prin cercetarea unor mostre de roci din urmă cu 2,7 miliarde de ani, cercetătorii au identificat cele mai vechi urme ale fotosintezei oxigenului dar şi urme ale ciclului azotului. Astfel, înţelegând mai bine primele etape ale creşterii cooncentraţiei de oxigen din atmosfera terestră.

Un bufet suedez pentru primele forme de viaţă

Doctorul Christopher Junium, conferenţiar universitar pentru Ştiinţe Planetare din SUA, explică importanţa rocilor studiate: „Există o cantitate limitată din roca pe care o folosim în analizele noastre. Marea parte a rocilor care au vârsta necesară pentru aceste teste au fost deformate în cei 2,7 miliarde de ani de către forţele tectonice, ducând spre pierderea indiciilor legate de primele forme de piatră”.

Rezultatele testelor realizate pe aceste roci au condus spre concluzia că oceanele primordiale prezentau cantităţi mari de amoniu. Acesta furnizând azotul necesar biosferei primordiale, fiind asociat cu producerea de oxigen.

Dr. Aubrey Zerkle, de la Departamentul de Ştiinţe Planetare al Universităţii Saint Andrews, explică: „Astăzi ne gândim la amoniu ca la o substanţă cu miros neplăcut din produsele noastre de curăţenie, dar pentru formele de viaţă primordiale acesta ar fi fost un fel de bufet suedez în comparaţie cu „resturile” pe care erau obligate să le consume până în acel moment”.

În mod surpinzător, cercetătorii au descoperit că o oxigenarea semnificativă a atmosferei, are loc după 400 de milioane de ani faţă de acel moment (în urmă cu 2,3 miliarde de ani), fapt din care aceştia au dedus că alţi nutrienţi, printre care şi fosforul, au jucat un rol important în procesul evolutiv.

Citeşte şi: