Fuziunea nucleară, soluţia pentru combaterea încălzirii globale. Cercetătorul Florin Spineanu: Este sigură şi are combustibil etern

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Datele NASA arată că planeta se află deja cu 1 grad Celsius peste pragul de referinţă, iar temperaturile sunt în continuă creştere. Unul dintre efecte va fi că 37% din populaţia Pământului va fi expusă la caniculă extremă cel puţin o dată la 5 ani. Şi România resimte efectele schimbărilor climatice, ultimele zile fiind caracterizate de instabilitate termică ridicată şi temperaturi scăzute brusc.

Una dintre temele majore ale Bucharest Science Festival va fi fuziunea nucleară controlată , una dintre soluţiile ce au impact redus asupra mediului şi care ne-ar putea ajuta să evităm o încălzire globală catastrofală. Anul acesta a fost inaugurată colaborarea festivalului cu ITER, unul dintre cele mai ambiţioase proiecte de cercetare şi de inginerie din lume, la care participă 35 de ţări, inclusiv România. ITER este o organizaţie mondială care construieşte primul reactor de fuziune la scară industrială, iar în cadrul proiectului lucrează peste 40 de români, implicaţi atât în proiectare, construcţie, comunicare sau management. Vezi aici mai multe despre maşinăria ITER.

„În urmă cu aproape 100 de ani oamenii de ştiinţă au descoperit sursa de energie a Soarelui, iar de atunci generaţii întregi de cercetători şi de ingineri şi-au dedicat vieţile pentru a oferi omenirii acest dar. Asemănător catedralelor din vechime, reactorul de fuziune construit de ITER, un proiect întins pe decenii, va rămâne peste secole ca un simbol al puterii raţiunii umane”, a declarat Alexandru Toma Pătraşcu, directorul festivalului.

Acesta a punctat şi chestiunea poluării generate de centralele pe cărbune, care provoacă decese la nivel mondial. „Ai cel mai urât accident nuclear, Cernobîlul. Nimeni nu discută însă de oamenii morţi ca urmare a centralelor pe cărbune. Centralele pe cărbune sunt mult mai multe şi poluează mult mai rău decât centralele nucleare. Inclusiv cenuşa produsă de centralele pe cărbune este uşor radioactivă, în timp ce deşeurile produse de centralele nucleare sunt foarte radioactive. Ele sunt ţinute în depozite şi nu pleacă de acolo. Cenuşa foarte slab radioactivă este generată în cantităţi foarte mari de aceste centrale pe cărbune”. 

Soluţia la fisiunea nucleară

Unul dintre cercetătorii români care lucrează la proiectul ITER este dr. Florin Spineanu, cercetător în cadrul Institutului Naţional pentru Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei (INFLPR). 

„Fisiunea nucleară şi-a făcut datoria, a permis societăţii omeneşti să traverseze o perioadă de industrializare intensă, ajungând la un nivel care ne-a oferit un confort şi un nivel de trai satisfăcător. Tot timpul acesta, fisiunea nucleară şi centralele nucleare au reprezentat un risc şi un posibil pericol. Câteva accidente au fost, puţine, dar au fost foarte rău primite de către public şi, de asemenea, undeva în spatele conceptului se găseşte primejdia pe care o reprezintă stocarea materialelor rezultate din procesele de fisiune”, a explicat dr. Florin Spineanu, pentru Descoperă. 

Potrivit cercetătorului, soluţia la fisiune trebuia găsită tot în domeniul nuclear şi aceasta a reprezentat fuziunea termonucleară. „Are numeroase caracteristici care o face extrem de atractivă. În primul rând este sigură, o instalaţie Tokamak nu poate exploda. În al doilea rând, are combustibil etern pentru că îl extrage din apă şi, în afară de asta, este curată. Nu are reziduuri radioactive decât care au timp de înjumătăţire scurt, de zeci de ani, în timp ce la centralele convenţionale este de mii de ani”. 

Fuziunea termonucleară controlată este soluţia atractivă care poate combate încălzirea globală. „Toate celelalte trebuie privite cu respect şi cu mare consideraţie: fermele eoliene, conversia fotovoltaică a energiei solare, biomasa. Acestea sunt soluţii excelente care au particularitatea că ne ajută într-o situaţie staţionară, dar nu pot rezista la un şoc de cerere de energie. Aici numai soluţia nucleară o poate rezolva, prin urmare investigarea fuziunii este o necesitate”, este de părere fizicianul român.

În cadrul proiectului ITER urmează ca în 2025-2026 să se finalizeze prima plasmă. „Vor urma 10 ani de experimente în deuteriu (un izotop greu al hidrogenului) şi în anul 2035 se va introduce tritiul şi se va trece direct la regimul de reactor. Energie electrică se va produce practic din acel moment, deşi proiectul ITER practic nu este făcut pentru aşa ceva. ITER-ul este o instalaţie experimentală care funcţionează în regim de reactor termonuclear. Pe de altă parte este capabil să producă de zece ori mai multă energie”, a mai spus dr. Florin Spineanu, fiind convins că aceste termene ar putea fi mai rapide.

Din momentul în care în camera de reacţie se introduce tritiu, oamenii nu mai au accesul, ci doar roboţii, deoarece tritiul este un izotop al hidrogenului care provoacă modificări catastrofale la nivelul ADN-ului uman. 

În paralel cu ITER-ul, cercetători din întreaga lume vor lucra la un proiect intitulat DEMO care, potrivit cercetătorului român, „va reprezenta instalaţia ce va convinge industriaşii”. „După DEMO se crede că se va trece la nivel comercial, în sensul că deja după zeci de ani de lucru multe dintre întreprinderiile industriale vor fi capabile să facă componentele respective şi atunci se va putea trece la producţie masivă pentru componente pentru reactoarele Tokamak”, a punctat fizicianul român care participă la proiectul ITER.

Dr. Florin Spineanu, cercetător în cadrul Institutului Naţional pentru Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţie (INFLPR), va participa miercuri 25 septembrie, între orele 19:00 – 20:30, la Libraria Humanitas de la Cişmigiu, la dezbaterea „ITER: Fuziunea nucleară, energia viitorului” alături de Ruxandra Pilsiu, din partea departamentului de comunicare al ITER. Evenimentul este parte a Bucharest Science Festival 2019. Vezi aici toate evenimentele din cadrul festivalului.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Accidentul nuclear de la Cernobîl. Cinci lucruri pe care trebuie să le ştii