Unele situaţii de învăţare solicită întreg creierul

Cercetătorii de la Facultatea de Medicină a Universităţi John Kopkins, Statele Unite ale Americii, au derulat un studiu în care au vrut să vadă modul în care funcţionează celulele din creierul şoriceilor în cazul diferitelor sarcini. Aceştia au aflat că, atunci când şoriceii au trebuit să ajungă şi să mute o bucată de mâncare, în creierul acestora erau activate mai multe regiuni cerebrale, unele dintre acestea nefiind asociate în mod normal cu cu controlul mişcării, notează Medicalxpres.

„Oamenii de ştiinţă ar trebui să se uite la întregul creier pentru a înţelege tipuri specifice de învăţare”, explică dr. Richard Huganir, director al Departamentului de Neuroştiinţe al Universităţii John Kopkins. „Diferite părţi ale creierului contribuie la învăţarea în moduri diferite, iar studierea receptorilor creierului ne poate ajuta să descifrăm cum funcţionează acest lucru”, mai adaugă acesta.

• Un nou studiu liniștește îngrijorările cu privire la un posibil roi de asteroizi periculoși
• Cercetătorii au descoperit creaturile care pot fuziona pentru a deveni un singur organism și a supraviețui

În cadrul acestui studiu, cercetătorii s-au concentrat pe receptorii de glutamat de tip AMPA, o serie de molecule care joacă un rol important în transmiterea informaţiilor între neuroni. În trecut, oamenii de ştiinţă trebuiau să recurgă la disecţie pentru a putea observa diferenţele care puteau avea loc înainte şi după un experiment de învăţare. În prezent, cu ajutorul tehnologiei moderne, activitatea moleculei AMPA poate fi urmărită în timp real.

Cercetătorii au „antrenat” şoriceii să ajungă la diferite bucăţi de mâncare şi să le tragă spre cuştile lor cu ajutorul membrelor, deşi în mod natural ar face-o cu ajutorul dinţilor. Atunci când şoriceii au învăţat să îşi folosească membrele, cercetătorii au putut observa o creştere cu 20% a activităţii moleculei AMPA în zona cortexului motor, zona din creier care „gestionează” mişcările. De asemenea, oamenii de ştiinţă au observat o creştere a activităţii şi în zona cortexului vizual. 

„În mod tradiţional, ne-am gândit că învăţarea bazată pe repetarea mişcărilor se întâmplă doar încortexul motor al creierului, dar studiile noastre şi altele arată că învăţarea nu este atât de specifică cum ne-am gândit. Învăţarea are un efect mult mai larg asupra creierului”, explică dr. Richard Roth, de la Universitatea Stanford şi colaborator în cadrul acestui studiu.

Studiul a fost publicat în Neuron.

Citeşte şi:

O rată de eşec de doar 15% asigură o învăţare optimă

Poţi învăţa în timp ce dormi?

Cum să înveţi o limbă straină mai uşor. Sfaturi de la specialişti