Modul în care ne amintim este legat de modul în care învăţăm

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

În cadrul unui studiu recent, oamenii de ştiinţă au studiat activitatea cerebrală a unor voluntari şi au ajuns la concluzia că cunoştinţele acumulate de-a lungul vieţii sunt păstrate în diferite circuite cerebrale, în funcţie de modul în care acestea au fost asimiltate, notează Medicalxpress.

Cercetătorii au folosit rezonanţa magnetică pentru a identifca diferenţele care apar în creierul uman în cazul învăţării active şi al învăţării prin experimentare. Ei au aflat că cele două tipuri de învăţare folosesc căi neuronale diferite. „Ştim că oamenii pot învăţa în moduri diferite. Uneori învăţăm pur şi simplu observând relaţii din lume, cum ar fi învăţarea hărţii unui nou oraş sau relaţii între oameni. Dar un alt mod de a învăţa este prin stabilirea unor obiective specifice, cum ar fi copiii care învaţă să folosească jucării prin încercare şi eroare”, a explicat dr. Miriam Klein-Flugge, expertă în psihologie experimentală.

• Primul vaccin fără ace și creat de Inteligența Artificială a trecut de testele pe oameni
• Două „super Pământuri” au orbitat cândva în apropierea lui Uranus și Neptun. Ce s-a întâmplat cu…

„Această cercetare arată că avem mai multe reţele în creier care ne ajută să stocăm cunoştinţele învăţate sau asocieri, ceea ce înseamnă că deteriorarea unei părţi a creierului va lăsa în continuare mecanisme alternative disponibile pentru învăţare”, a adăugat dr Klein-Flugge. 

Acest studiu a surpins şi diferenţele care pot apărea între cunoştinţele asimilate în funcţie de modul în care acestea au fost asimilate. Astfel, ceea ce învăţăm prin observaţie poate fi uitat mai uşor faţă de ceea ce învăţăm prin experienţa directă. „Am învăţat, de asemenea, că o parte din aceste cunoştinţe sunt foarte persistente, iar creierul nu uită de acestea chiar şi atunci când devin irelevante, în timp ce cunoştinţele dobândite prin intermediul unor mecanisme alternative de învăţare sunt mai flexibile şi pot fi mai uşor înlocuite de noile cunoştinţe”, explică dr.Klein-Flugge.

Studiul a fost publicat în Nature Communications.

Citeşte şi: