Home » Știință » În ce galaxii ar putea să apară viaţa inteligentă?

În ce galaxii ar putea să apară viaţa inteligentă?

În ce galaxii ar putea să apară viaţa inteligentă?
Publicat: 17.05.2020
Un studiu recent pune la îndoială concluziile unui studiu din 2015 care sugera că galaxiile eliptice prezintă şanse mai mari de a găzdui civilizaţii extraterestre.

Căutarea vieţii extraterestre şi în special a celei inteligente reprezintă, cu siguranţă, un domeniu extrem de important al ştiinţei moderne, deşi care a făcut mult prea puţine descoperiri. În acest moment, oamenii de ştiinţă încearcă să stabilească care ar putea fi acele condiţii care să favorizeze apariţia civilizaţiilor extraterestre, un studiu din 2015 stabilea că galaxiile eliptice gigant au şanse de 10.000 de ori mai mari faţă de galaxiile spirala,  precum Calea Lactee, de a găzdui astfel de fenomene. Totuşi, un studiu recent pare a contrazice această concluzie, pornind de la o serie de asumpţii şi concepte teoretice, notează Phys.

Daniel Whitmire, un profesor pensionat de astrofizică, susţine că studiul 2015 încalcă un fundament al statisticii numit principiul mediocrităţii, acesta sugerează că nu există observatori privilegiaţi ai unui fenomen dat. Acest principiu decurge din principiul cosmologic formulat de către Copernic şi explică faptul că atunci când observăm un fenomen, în realitate putem vedea doar una din numeroasele manifestări ale respectivului fenomen.

Aplicat pe această problemă, a vieţii inteligente în Univers, principiul mediocrităţii sugerează că civilizaţiile extratestre nu reprezintă un fenomen unic. „Lucrarea din 2015 a avut o problemă serioasă cu principiul mediocrităţii”, explică Whitmire. „Cu alte cuvinte, de ce nu trăim într-o mare galaxie eliptică? (n.r. Calea Lactee este o galaxie spiralată) Pentru mine asta a ridicat un semn de întrebare. De fiecare dată când te identifici ca anormal, adică atipic, atunci aceasta este o problemă pentru principiul mediocrităţii”.

Lucrarea semnată de către Whitmire explică problemele studiului din 2015 şi prin raportarea la condiţiile de mediu din galaxiile eliptice, mai exact la radiaţiile emise de către supernovele şi quasarii din interiorul acestora: „Aceste galaxii au trecut printr-o fază incipientă în care există atât de multă radiaţie încât ar fi distrus complet toate planetele locuibile în galaxie şi, ulterior, rata de formare a stelelor şi, astfel, orice planete noi, au ajuns în esenţă la zero. Nu se formează stele noi şi toate stelele vechi au fost iradiate şi sterilizate”, concluzionează astrofizicianul.

Studiul a fost publicat în Monthly Notices of the Royal Astronomical Society.

Citeşte şi:

De ce nu am întâlnit extratereştrii până acum?

Civilizaţiile extraterestre ar putea să ne spioneze de miliarde de ani

Profesor de la Harvard: Identificarea civilizaţiilor extraterestre moarte poate fi de ajutor civilizaţiei noastre

Paradoxul Fermi a fost reevaluat: oamenii sunt singura civilizaţie inteligentă din univers

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion