Praful a jucat un rol important în răspândirea speciei noastre

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Loessul a făcut ca rutele de migrație ale oamenilor să fie fertile și ușor de traversat.

Răspândirea oamenilor din Africa prin Orientul Mijlociu ar fi putut fi ajutată de către praf. Mai precis, sedimentul de argilă cunoscut sub numele de loess pare să fi jucat un rol crucial în transformarea Levantului de Sud, de pe coasta de est a Mediteranei, într-un coridor de pământ fertil și ospitalier pe care strămoșii noștri l-au folosit, notează Science Alert.

• Greutatea în plus ți-ar putea îmbătrâni creierul mai rapid, avertizează un studiu
• De ce costă atât de mult ședințele de psihoterapie și unde pot găsi oamenii ajutor gratuit…

Fără ca relieful acestei regiuni să se dezvolte așa cum a făcut-o, oamenii ar fi avut probleme legate de traversarea Africii către Eurasia pe această rută, spun cercetătorii.

„Cantitățile mari de nămol care s-au depus în regiune au contribuit la agricultura durabilă în sudul Levantului, care a ajutat la transformarea Levantului în într-un leagăn al civilizațiilor, scriu cercetătorii în studiul lor .

Importanța solului pentru agricultură și migrațiile umane

Noul studiu oferă mai multe descoperiri care contestă ipotezele actuale pentru motivul pentru care regiunile din jurul Mediteranei variază atât de mult în ceea ce privește tipul de sol: în timp ce solul fertil se dezvoltă de obicei într-un climat umed, în această parte a lumea opusul este adevărat. Unii experți au pus acest lucru pe seama eroziunii și activității umane, dar noul studiu sugerează că este vorba de un alt factor: răspândirea loessului, care poate crește fertilitatea solului.

Un set extins de eșantioane colectate din regiunile folosite de către primii oameni pentru a migra arată că locurile cu soluri cu o fertilitate redusă nu au primit suficient loess pentru a forma solurile bogate necesare agriculturii, dar locurile de-a lungul sud-estului Mediteranei au primit, în principal din deșertul Negev din apropiere și câmpurile sale imense de dune.

Cercetătorii sugerează că loessul ar fi început să se acumuleze în timpul Pleistocenului în urmă cu aproximativ 180.000 de ani, produs pe măsură ce ghețarii s-au topit și au mutat sedimente în ceea ce este acum deșertul Negev. Această sursă suplimentară de praf ar fi fost crucială în producerea de soluri mai bune în Levant.

„Întreaga planetă era mult mai prăfuită”, explică Rivka Amit, de la institutul Geologic din Israel. „Eroziunea aici este mai puțin importantă. Ceea ce este important este dacă obțineți un aflux de praf, fără acesta obții soluri neproductive”.

Studiul Quaternary influx of proximal coarse-grained dust altered circum-Mediterranean soil productivity and impacted early human culture a fost publicat în Geology.

Citește și:

Sahara, “cheia” primelor migratii umane

Cum au modificat migraţiile umane din Epoca Bronzului peisajul Europei

Un nou studiu scoate la iveală un aspect surprinzător: femeile au fost cheia migraţiei umane, esenţială pentru trecerea de la Epoca de Piatră la Epoca de Bronz

Vechi bucăți de piatră dezvăluie cum a avut loc migrația oamenilor din Africa