Apatia ar putea prezice debutul demenței cu zeci de ani înainte de apariția altor simptome

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Apatia, o lipsă a interesului sau motivației, ar putea prezice începutul unor forme de demență cu mulți ani înainte ca simptomele să apară, astfel oferind o oportunitate de a trata boala la stadiul incipient, potrivit noilor cercetări desfășurate de oamenii de știință coordonați de profesorul James Rowe de la Universitatea Cambridge.

Demența frontotemporală este o cauză semnificativă a demenței în rândul oamenilor tineri. Afecțiunea este deseori diagnosticată între vârstele 45 și 65 de ani, aceasta schimbând comportamentul, limbajul și personalitatea, astfel declanșând impulsivitatea, comportamentul social neadecvat, comportamente repetitive sau compulsive.

O caracteristică des întâlnită la această afecțiune este apatia, precum pierderea motivației, inițiativei și a interesului pentru diverse aspecte ale vieții. Nu este vorba despre depresie sau lene, însă poate fi confundată cu acestea. Scanările cerebrale au arătat că demența frontotemporală este cauzată de micșorarea regiunilor speciale ale creierului, iar cu cât este mai severă micșorarea, cu atât este mai gravă starea de apatie. Însă, apatia poate începe cu decenii înainte ca simptomele să apără și poate fi un semn al problemelor care își for face apariția.

Apatia, una dintre cele mai comune simptome

„Apatia este una dintre cele mai comune simptome în cazul pacienților cu demență frontotemporală. Aceasta este asociată cu declinul funcțional, o calitate scăzută a vieții, pierderea independenței și o rată de supraviețuire mai redusă”, a explicat Maura Malpetti, om de știință la Departamentul de Neuroștiințe Clinice, de la Universitatea Cambridge.

Totodată, demența frontotemporală poate fi genetică. În jur de o treime dintre pacienți au astfel de cazuri în familie. Noua descoperire despre importanța apariției timpurii a apatiei a fost făcută de Genetic Frontotemporal dementia Initiative (GENFI), o colaborare între cercetătorii din Europa și Canada. Peste 1.000 de oameni participă la GENFI, aceștia provenind din familii în care există o cauză genetică de demență frontotemporală, potrivit MedicalXpress.

Starea de apatie a prezis declinul cognitiv

Noul studiu a fost publicat în Alzheimer’s & Dementia: The Journal of the Alzheimer’s Association, iar profesorul James Rowe și colegii săi au arătat modul în care apatia prezice declinul cognitiv chiar și înainte de apariția simptomelor de demență.

„Prin studierea oamenilor de-a lungul timpului, în loc de surprinderea doar a unui instantaneu, noi am dezvăluit cum până și schimbările subtile în apatie au putut prezice o modificare a cogniției, însă nu și invers. De asemenea, am observat și micșorarea locală a creierului în zone care susțin motivația și inițiativa, cu mulți ani înainte de debutul simptomelor”, a spus Malpetti, autor principal al studiului.

„Există multe motive pentru care cineva se poate simți apatic”

Cercetările au mai arătat că oamenii cu mutații genetice aveau o stare mai crescută de apatie față de alți membri din familie, iar în decurs de doi ani starea a fost amplificată mai mult decât în cazul oamenilor cu genetică normală. Apatia a prezis declinul cognitiv, acesta accelerând pe măsură ce oamenii se apropiau de vârsta estimată pentru debutul simptomelor.

Studiul subliniază importanța investigării motivelor pentru care o persoană poate avea apatie, a adăugat profesorul Rowe. „Există multe motive pentru care cineva se poate simți apatic. Ar putea fi o afecțiune medicală ușor de tratat, precum niveluri scăzute de hormoni tiroidieni sau o boală psihiatrică precum depresia. Totuși, medicii trebuie să ia în considerare posibilitatea apatiei anunțând demența, dar și creșterea șanselor de dezvoltare a demenței dacă apatia nu este tratată, în special dacă cineva are un istoric familial de demență”, a precizat cercetătorul.

Vă mai recomandăm să citiți și:

„Fericirea” a jucat un rol crucial în evoluția dimensiunii creierului uman

Oamenii de știință au descoperit o formă genetică rară de demență

Tulburarea de stres post-traumatic poate crește riscul de demență

COVID-19 poate provoca o serie de probleme neurologice, precum demenţa sau psihoza – studiu