Fragmentele unui meteorit indică existența unui obiect uriaș și necunoscut în Sistemul Solar timpuriu

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

În 2008, ceva unic a căzut din cer deasupra Sudanului, explodând în mai multe fragmente de-a lungul extinderii vaste a deșertului Nubian.  

Obiectul a devenit cunoscut drept „Almahata Sitta”, fiind o colecție de aproape 600 de fragmente de meteorit, recuperate cu greu de către cercetători, și căpătându-și numele de „Stația 6”, de la o stație de tren din apropiere.

• O structură mamut descoperită în spațiul îndepărtat sfidează tot ce știm despre Cosmos
• „Soarta Pământului depinde de un echilibru delicat”: Cum ar putea supraviețui Terra după moartea Soarelui?

„Almahata Sitta” reprezintă ceva fără precedent în astronomie, fiind prima oară când impactul unui asteroid a fost prezis cu succes în avans de către oamenii de știință. De atunci, fragmentele din acel asteroid, numite 2008 TC3, au fost analizate de cercetătorii care caută indicii chimice despre originile acestui vizitator misterios.

Acum, un nou studiu publicat în Nature Astronomy dezvăluie mai multe detalii despre povestea sa.

Analizele au dezvăluit ceva la care oamenii de știință nu se așteptau

„Rezultatele noastre surprinzătoare sugerează existența unui părinte uriaș și bogat în apă”, a spus Vicky Hamilton, autor principal și geolog planetar la Institutul de Cercetare Southwest din Boulder, Colorado.

Hamilton și colegii săi au fost nevoiți să își desfășoare analizele doar cu cele mai mici așchii de la această rocă spațială remarcabilă.

„Am primit o mostră de 50 de miligrame din Almahata Sitta. Am șlefuit mica bucată și am folosit un microscop cu infraroșu pentru a analiza compoziția sa”, a explicat Hamilton.

Analiza spectrală a dezvăluit ceva la care oamenii de știință nu se așteptau. În interiorul bucății, un fragment numit AhS 202, o formă extrem de rară de cristale hidratate a fost descoperită, grupul fiind cunoscut drept amfiboli.

Un obiect necunoscut, posibil de mărimea lui Ceres

Acest grup de minerale necesită perioade lungi de căldură și presiune extremă pentru a se forma, iar cercetătorii nu credeau că este posibil să se formeze în astfel de meteoriți („carbonaceous chondrite” sau CC), potrivit Science Alert.

Astfel, descoperirea sugerează că 2008 TC3 aparținea, cel mai probabil, de un corp mult mai mare, atât de mare încât ar fi fost în aceeași categorie ca Ceres, planeta pitică ce reprezintă cel mai mare obiect cunoscut din centura de asteroizi a Sistemului Solar, situată între orbitele planetelor Marte și Jupiter.

„Majoritatea părinților CC sunt considerați a avea mai puțin de 100 de kilometri în diametru, astfel că nu ar fi fost suficient de mare pentru a produce presiunea și condițiile de temperatură reprezentate în ansamblul mineral din AhS 202. Așadar, interpretarea noastră este că părintele original al AhS 202 era probabil un obiect necunoscut, posibil de mărimea lui Ceres”, au explicat autorii în noul studiu.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Un meteorit antic sugerează că apa ar fi existat pe Marte înainte ca viața să apară pe Pământ

Un meteorit care s-a prăbușit în America în 2018 prezenta urme de molecule organice

O serie de meteoriți din întreaga lume au o origine comună

Un meteorit neobișnuit, mai valoros ca aurul, conține „cărămizile” vieții