De ce devine respirația atât de zgomotoasă atunci când dormim

În timpul celui mai liniștitor somn, unii oameni încep să sforăie, astfel ruinând orice șansă de liniște pentru alte persoane aflate în aceeași încăpere. Însă, chiar și persoanele care nu sforăie pot începe să respire în mod zgomotos atunci când adorm. Așadar, de ce respirăm atât de zgomotos atunci când dormim?

Sunetul produs atunci când respirăm, fie că suntem treji sau dormim, este cauzat de vibrația aerului care se deplasează prin trahee, a explicat dr. Timothy Morgenthaler, de la Clinica Mayo din Minnesota, SUA.

• MESAJE DE CRĂCIUN. Cele mai frumoase mesaje, urări şi felicitări pentru cei dragi
• Misiunea Lucy care va studia asteroizii troieni ai planetei Jupiter, lansată astăzi

Cât de zgomotoasă este respirația depinde de cât de îngustă este traheea și cât de mult se deplasează aerul prin tubul cartilaginos. „Putem spune că este asemănător unui instrument muzical”, a precizat Morgenthaler.

Ce se întâmplă în căile respiratorii atunci când dormim?

Atunci când inspirăm, deplasarea rapidă a aerului care trece prin căile respiratorii superioare, parte a sistemului respirator care se extinde la cavitatea bucală la laringe, reduce presiunea din întregul tract respirator. Această modificare a presiunii poate prăbuși căile respiratorii superioare care obstrucționează respirația. Un reflex al căilor respiratorii superioare previne această prăbușire și menține tuburile deschise atunci suntem treji. „Atunci când este deschis, fluxul prin căile respiratorii nu este turbulent, așa că aerul se deplasează fără prea mult sunet”, a precizat Morgenthaler.

Însă, atunci când dormim, acel reflex nu este la fel de puternic. Căile respiratorii superioare tind să se prăbușească parțial, astfel că respirația devine mai zgomotoasă.

Somnul REM duce la o tensiune mai scăzută a mușchilor din jurul căilor respiratorii

Somnul, în special în timpul mișcării rapide a ochilor (REM), duce la o tensiune mai scăzută a mușchilor din jurul căilor respiratorii, a mai explicat Morgenthaler. Cu alte cuvinte, mușchii ce susțin căile respiratorii se relaxează și permit traheii să se contracte. Atunci când căile respiratorii se îngustează, velocitatea aerului care se deplasează prin acestea crește. Astfel, aerul produce mai multe vibrații și mai mult sunet.

Totodată, asta înseamnă că respirația devine mai rapidă și superficială. În medie, oamenii au în jur de 14 respirații pe minut atunci când sunt treji și 15 sau 16 atunci cânt dorm. Deși respirăm mai frecvent atunci când dormim, inspirăm, de fapt, mai puțin oxigen și expirăm mai puțin dioxid de carbon pentru că nevoia corpului de ventilare nu este atât de mare ca atunci când suntem treji. „Nu ne așteptăm să alergăm sau să fugărim vreun animal”, a explicat Morgenthaler, citat de Live Science.

Sforăitul apare atunci când traheea unei persoane se îngustează mai mult.

Un tratament eficient pentru sindromul de apnee în somn

Iar dacă traheea se îngustează și mai mult în timpul somnului, persoana în cauză ar putea dezvolta sindromul de apnee în somn. Traheea poate deveni atât de îngustă încât respirația devine imposibilă și persoana se trezește pentru a respira. Chiar și în cazul oamenilor care nu suferă de apnee în somn, traheea se poate îngusta deosebit de mult de până la patru ori pe oră. Atunci când apare mai des, afecțiunea devină apnee obstructivă în somn.

Pierderea în greutate este deseori un tratament eficient pentru că grăsimea excesivă din jurul căilor respiratorii pot împiedica respirația. Morgenthaler a mai explicat că este recomandată evitarea consumului de alcool înainte de culcare pentru că astfel este declanșată relaxarea mușchilor.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cum îți influențează fazele Lunii somnul

Un pui de somn după-amiaza te face mai agil mintal

Ce a apărut mai întâi, somnul sau creierul? Oamenii de știință ar fi aflat, în sfârșit, răspunsul

Omenirea doarme mai mult în timpul pandemiei, însă calitatea somnului a scăzut substanțial