Atmosfera lui Pluto dispare. Telescoapele de pe Terra dezvăluie ce se întâmplă cu planeta pitică

Un nou studiu sugerează că gazele din jurul lui Pluto au început să dispară, transformându-se din nou în gheață pe măsură ce planeta pitică se îndepărtează de Soare.

Atmosfera lui Pluto, deja destul de subțire, este alcătuită în mare parte din nitrogen și câteva picături de metan și monoxid de carbon. Pe măsură ce temperaturile de la suprafață scad, se pare că asta cauzează nitrogenul să înghețe din nou, astfel cauzând atmosfera să dispară.

• A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
• Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase

Analiza a fost făcută prin ocultație, adică folosirea unei stele îndepărtate ca sursă de lumină de fundal pentru ca telescoapele de pe Pământ să desfășoare observații cu Pluto. Tehnica este folosită des în astronomie.

„Oamenii de știință folosesc ocultația pentru a monitoriza schimbările din atmosfera lui Pluto încă din 1988”, a spus Eliot Young, om de știință la Institutul de Cercetare din Sud-Vest (SwRI) din Texas, SUA.

Cum este creată atmosfera lui Pluto?

„Misiunea New Horizons a obținut un profil excelent al densității în urma survolării din 2015, însă observațiile noastre din 2018 nu au arătat o continuare a tendinței”, a adăugat Young.

Atmosfera lui Pluto este creată din gheața vaporizată la suprafață, cu mici schimbări în temperatură ducând la modificări majore în densitatea atmosferei. Cel mai mare ghețar de nitrogen cunoscut este Sputnik Planitia, partea de vest a regiunii în formă de inimă Tombaugh Regio vizibilă pe suprafața planetei.

Planeta pitică are nevoie momentan de 248 de ani pământeni pentru a efectua o singură orbită a Soarelui, ajungând până la 30 de unități astronomice (AU) depărtare de Soare, adică de 30 de ori distanța dintre Terra și Soare.

Pluto, o sursă de controversă în rândul experților

Aceasta distanță este în creștere, astfel că Pluto rămâne cu mai puțină lumină solară și temperaturile sale sunt în scădere. Creșterea în densitatea atmosferei din 2015 a fost cel mai probabil cauzată de inertia termică (căldura reziduală blocată în ghețarii de nitrogen care are o reacție întârziată la distanța tot mai crescută dintre Pluto și Soare).

Pluto nu mai este considerată o planetă, aceasta continuând să fie o sursă de controversă în rândul experților, însă continuă să fie un corp planetar de interes pentru astronomi, potrivit Science Alert.

În anii recenți, astronomii au reușit să descopere că există munți acoperiți de zăpadă pe Pluto și oceane lichide sub suprafața sa, două descoperiri care ne pot spune mai multe despre modul în care funcționează atmosfera lui Pluto. Ambele descoperiri au fost făcute de survolarea din 2015.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Detalii despre „Planeta Nouă”, care i-ar putea lua locul lui Pluto în Sistemul Solar

Cum ar fi fost create regiunile roșiatice observate pe suprafața lui Pluto

Ceața albastră din atmosfera lui Pluto pare ceva supranatural, dar conține, de fapt, o otravă letală

Cum pot exista oceane lichide pe suprafața lui Pluto? Cercetătorii cred că au o explicație