Cum pot exista oceane lichide pe suprafața lui Pluto? Cercetătorii cred că au o explicație

New Horizon a indicat prezența unor oceane lichide sub suprafața înghețată a planetei Pluto.

GALERIE FOTO

• MESAJE DE CRĂCIUN. Cele mai frumoase mesaje, urări şi felicitări pentru cei dragi
• Misiunea Lucy care va studia asteroizii troieni ai planetei Jupiter, lansată astăzi

Pluto, planeta pitică de la marginea Sistemului Solar, a atras atenția comunității academice odată cu zborul sondei spațiale New Horizon din anul 2015. Imaginile pe care sonda le-a trimis indică faptul că sub suprafața înghețată a planetoidului s-ar putea ascunde oceane lichide, notează Science Alert.

În medie, Pluto se află la aproximativ șase miliarde de kilometri de Soare, fiind unul dintre cele mai mari obiecte din apropierea Centurii Kuiper. Această distanță față de centrul Sistemul Solar înseamnă și o cantitate infimă de energie pe care Pluto o primește în comparație cu Pământul.

Un scenariu care să explice un eveniment improbabil

Dat fiind faptul că Pluto este atât de îndepărtat de Soare i-a determinat pe cercetători că acesta este înghețat în totalitate. Un studiu recent propune un model care poate să explice prezența oceanelor lichide.

Un grup de cercetători de la Universitatea California Santa Cruz (UCSC) a ajuns la concluzia că oceanele ar putea exista în formă lichidă sub suprafața lui Pluto dacă acesta s-ar fi format rapid. În aceste condiții, cantitatea infimă de lumină și energie pe care o primește Pluto ar fi suplinită de către căldura generată de discul protoplanetar.

„Multă vreme oamenii s-au gândit la evoluția termică a lui Pluto și la capacitatea unui ocean de a supraviețui până în zilele noastre”, explică cercetătorul Francis Nimmo. Acesta mai adaugă: „Acum că avem imagini cu suprafața lui Pluto din misiunea New Horizons a NASA, putem compara ceea ce vedem cu previziunile diferitelor modele de evoluție termică”

Modelele clasice nu pot explica observațiile realizate de către New Horizons

Cercetătorii explică faptul că Pluto s-a format în urmă cu 4,5 miliarde de ani, odată cu restul planetelor din Sistemul Solar, din materialul rece rămas din formarea Soarelui. Totuși, după cum explică cercetătorii, acest model nu poate explica situația observată în 2015 de către New Horizons.

„Dacă ar fi fost de la început rece și gheața s-ar topi în interior, Pluto s-ar fi contractat și ar trebui să vedem caracteristici de compresie pe suprafața sa, în timp ce, dacă ar fi fost cald de la început, ar fi trebuit să se extindă pe măsură ce oceanul a înghețat și ar trebui să vedem caracteristici de extensie la suprafață”, explică Carver Bierson, cercetător al Universității California San Diego.

„Vedem o mulțime de dovezi de expansiune, dar nu vedem nicio dovadă de compresiune, astfel încât observațiile sunt mai consistente cu Pluto începând cu un ocean lichid”, concluzionează cercetătorul.

Studiul a fost publicat în Nature Geoscience.

Citește și:

”Inima” de pe Pluto este sursa transformărilor atmosferice a acestei planete

Administratorul NASA este de părere că Pluto ar trebui considerat planetă

Urmele de amoniac de pe Pluto sugerează existenţa unui ocean care poate susţine viaţa

Pluto ar putea avea oceane care nu ar fi îngheţate