Un studiu amplu arată că Ivermectina nu previne formele severe de COVID-19

Ivermectina nu previne dezvoltarea unei forme severe de COVID-19 de către pacienții cu risc ridicat, a dezvăluit un studiu făcut pe 500 de persoane. Datele nu sprijină utilizarea medicamentului în spitale.

Descoperirile sunt în concordanță cu cercetările anterioare, în ciuda controversei copleșitoare din jurul medicamentului, dar studiile clinice sunt încă în desfășurare pentru a stabili dacă Ivermectina are vreun efect atunci când este utilizată profilactic, scrie IFL Science.

• De ce dormitul mai mult în weekend poate fi sănătos?
• De ce oamenii care sforăie nu se trezesc din cauza propriului zgomot?

Rezultatele au fost publicate în revista JAMA Internal Medicine.

Ivermectina, un medicament controversat

Ivermectina este un medicament ieftin, disponibil la scară largă, utilizat în mod obișnuit ca tratament anti-parazitar pentru scabie și infecții cu viermi paraziți.

În urma unui studiu care sugera că medicamentul poate avea și unele proprietăți antivirale în condiții izolate de laborator, ivermectina a devenit foarte populară ca tratament alternativ pentru COVID-19, deși experimentele ulterioare nu au reușit să arate niciun beneficiu al medicamentului atunci când este utilizat la pacienți.

Utilizarea la scară largă a determinat Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente să scrie pe Twitter celebra postare „Nu sunteți cai. Nu sunteți vaci. Serios, opriți-vă!”, îndemnând oamenii să nu se mai aprovizioneze cu ivermectină din surse veterinare destinate animalelor mari.

Totuși, un astfel de medicament ar fi o armă remarcabilă împotriva COVID-19 dacă ar funcționa și, ca atare, se efectuează cercetări ample pentru a stabili dacă poate îmbunătăți rezultatele pacienților.

Ivermectina nu previne dezvoltarea unei forme mai severe de COVID-19

Cercetarea de față a implicat aproape 500 de pacienți cu COVID-19 în vârstă de 50 de ani și peste, cu comorbidități confirmate legate de boli severe, marcându-i drept pacienți cu risc ridicat.

Grupul a fost împărțit în două jumătăți, un grup primind un tratament de 5 zile cu ivermectină împreună cu îngrijirea standard în prima săptămână de apariție a simptomelor. Cealaltă jumătate a primit doar îngrijire standard. Fiecare pacient a fost apoi monitorizat pentru o varietate de simptome și valori pentru a identifica semnele timpurii de deteriorare și de boală severă.

Din grupul care a primit îngrijire standard, 43 din cei 249 de pacienți (17,3%) au ajuns la boală severă, în timp ce 52 din 241 de pacienți (21,6%) care au primit ivermectină au ajuns la un rezultat similar.

În timp ce grupul care a primit ivermectină a avut de fapt o severitate mai mare a bolii, aceasta nu a fost semnificativă din punct de vedere statistic, iar rezultatele sugerează că ivermectina nu previne dezvoltarea unei forme mai grave.

Nu au existat rezultate semnificative statistic pentru niciun rezultat secundar din cele două grupuri. În grupul cu ivermectină, cel mai frecvent efect advers a fost diareea, avută de 14 persoane (5,8%), dar doar 4 persoane (1,4%) din grupul de control s-au confruntat cu aceasta.

Încă un mit demontat

Rezultatele sugerează că ivermectina nu este eficientă atunci când este administrată pacienților în timpul debutului precoce al simptomelor COVID-19 și nu are efect asupra severității bolii atunci când este administrată în acest mod.

Autorii notează că acesta a fost un studiu deschis și nu un studiu dublu-orb, care este dezideratul pentru studii ca acesta, așa că poate exista o supraestimare a efectelor adverse în grupul cu ivermectină și subestimare în grupul de control, deși acest lucru nu afectează foarte mult un studiu de severitate a boli.

Ivermectina este, de asemenea, adesea prezentată ca un tratament profilactic COVID-19 (utilizat ca agent preventiv) de către susținătorii ivermectinei, iar acest studiu nu a explorat acest lucru.

Vă recomandăm să citiți și:

Pacienții cu ochi bionici ajung din nou nevăzători după ce producătorul a decis că tehnologia este învechită

Top 10 tehnologii prin care omul ar putea deveni în cele din urmă un cyborg

Cu un pas mai aproape de organele de transplant universale. Rezultate promițătoare în cadrul unui nou studiu

Efectul Einstein arată că vom crede aproape orice dacă este spus de un om de știință